Cristian Victor Piedone Popescu s-a născut pe 15 februarie 1963. Este un om politic și membru al Partidului Umanist Social Liberal (PPU-SL), primar al Sectorului 5 din București de la alegerie locale din anul 2020.

De la alegerile locale din 2008 până la demisia sa din 4 noiembrie 2015, cauzată de incendiul din clubul Colectiv a fost primar al Sectorului 4. Este ales primarul sectorului 5 in 2020.

Este absolvent al Liceului "Dimitrie Gusti" din Capitală şi al Facultăţii de Management în Turism din cadrul ASE. În 1999 a absolvit, la Munchen, Cursuri de management în administraţie publică locală.

Din 1996 s-a implicat în administraţia locală. Între 1996 şi 2000 a fost consilier local la Primăria Sectorului 5, preşedinte al Comisiei de comerţ şi relaţii cu sindicatele.

Între 2000 şi 2004 a fost consilier general la Primăria Municipiului Bucureşti, preşedinte al Comisiei de comerţ şi protecţia consumatorului şi şef al Direcţiei Inspecţie Generală din Primăria Sectorului 6. Din 2004 a îndeplinit funcţia de consilier local la Primăria Sectorului 6, membru al Comisiei de comerţ şi protecţia consumatorului. În acelaşi an a înfiinţat Asociaţia pentru Protecţia Cetăţeanului.

La Congresul extraordinar al Partidului Conservator din 27 ianuarie 2008, Cristian Popescu Piedone a fost ales vicepreşedinte al formaţiunii. A fost preşedintele interimar al Organizaţiei Bucureşti a PC, iar din 29 februarie 2008 a devenit preşedintele Organizaţiei Bucureşti a PC. Pe 4 martie 2009, Biroul Executiv Central al PC a decis numirea lui Cristian Popescu Piedone în funcţia de preşedinte interimar al filialei Ilfov a formaţiunii. Acesta a mai îndeplinit şi funcţia de preşedinte interimar la filiala Sector 4 a PC.

În urma alegerilor locale din 2008, Piedone a fost ales primar al Sectorului 4, întrunind 65,56% din voturile valabil exprimate, în timp ce contracandidatul său, democrat-liberalul Radu Silaghi, a obţinut 34,44%. Pentru prima oară, Partidul Conservator a câştigat un fotoliu de primar în Capitală.

Pe 22 februarie 2010, Cristian Popescu-Piedone şi-a anunţat candidatura la funcţia de vicepreşedinte al Partidului Conservator. La Consiliul Naţional care a urmat Congresului, Piedone a fost ales prim-vicepreşedinte al PC.

La 21 septembrie 2011 el a anunţat că demisionează din toate funcţiile politice deţinute în PC, rămânând un simplu membru de partid. Ulterior, pe 3 noiembrie 2011, Piedone şi-a anunţat intenţia de a candida la alegerile locale din iunie 2012 sub sigla Uniunii Naţionale pentru Progresul României. Pe 30 martie 2012 însă, preşedintele PSD, Victor Ponta, copreşedinte al USL, a anunţat că primarul în funcţie al Sectorului 4, Cristian Popescu-Piedone, este candidatul Uniunii Social Liberale pentru un nou mandat.

Tragedia de la Colectiv

Fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone a fost trimis în judecată, la 5 mai 2016,  fiind acuzat de săvârşirea a două infracţiuni de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru altul un folos necuvenit, provocând vătămarea intereselor legitime ale unor persoane fizice şi ale Sectorului 4 al municipiului Bucureşti.

Au mai fost deferite justiţiei alte trei persoane din cadrul Primăriei Sectorului 4: Aurelia Iofciu, şef al Serviciului autorizări comerciale, Larisa Luminiţa Ganea, consilier superior, şi Ramona Sandra Moţoc, referent superior, ambele în cadrul aceluiaşi serviciu.

În seara de 30 octombrie 2015, peste 60 de persoane şi-au pierdut viaţa în tragicul eveniment petrecut la clubul Colectiv din Bucureşti, situat în str. Tăbăcarilor nr. 7, Sectorul 4, unde trupa Goodbye to Gravity susţinea un concert de lansare a unui nou album. Incendiul izbucnit în timpul concertului s-a extins rapid, soldându-se cu numeroase persoane decedate şi rănite.

Ministerul Afacerilor Interne anunţa, în cursul nopţii de 30 spre 31 octombrie 2015, că 27 de persoane au murit şi 162 de persoane au fost spitalizate, în urma incendiului de la clubul Colectiv. Răniţii au fost transportaţi la spitalele Floreasca, de Arşi, Elias, Militar, ''Sf. Pantelimon'', Judeţean Ilfov, ''Sf. Ioan'', ''Bagdasar-Arseni'', Municipal, Colţea, ''Marie Curie'' şi "Grigore Alexandrescu".

Dintre persoanele rănite, 34 au fost transferate ulterior la clinici medicale din Austria, Belgia, Olanda, Germania, Marea Britanie, Norvegia, Israel şi Elveţia.

În următoarele două luni, numărul persoanelor decedate a ajuns la 63, iar în 14 martie 2016 numărul persoanelor decedate a ajuns la 64. Între victimele care şi-au pierdut viaţa în urma incendiului s-au aflat şi membri ai trupei Goodbye to Gravity: basistul Alex Pascu, bateristul Bogdan Lavinius Enache, chitariştii Vlad Ţelea şi Mihai Alexandru.

A fost declanşată o anchetă în urma căreia cei trei patroni de la clubul Colectiv, Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu, au fost trimişi în judecată, la 28 aprilie 2016, fiind acuzaţi de săvârşirea infracţiunilor de ucidere din culpă, vătămare corporală şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă. În acelaşi dosar au fost trimişi în judecată Daniela Niţă, patroana firmei de artificii SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL, Cristian Niţă (director) şi Viorel Zaharia (pirotehnist). Au mai fost deferite justiţiei persoanele juridice SC Colectiv Club SRL şi SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL.

În rechizitoriul care a însoţit dosarul de trimitere în judecată a patronilor, procurorii arată că patronii clubului Colectiv "au încurajat şi permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a clubului, în condiţiile în care spaţiul nu era prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgenţă, precum şi desfăşurarea unui spectacol pirotehnic (foc de artificii) în incinta acoperită a clubului".

Daniela Niţă, patroana firmei de artificii, a fost acuzată că, în calitate de administrator al SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL, a procurat de la societatea Enigma Firework Limited din Bulgaria produse pirotehnice "fântână de scenă", neînsoţite de fişe tehnice, care, în conformitate cu instrucţiunile de utilizare redate în limba bulgară pe eticheta fiecărui produs, dar netraduse, trebuie utilizate numai în spaţiu deschis şi amplasate în poziţie verticală, pe un suport stabil şi plat şi, în aceste condiţii, fără efectuarea vreunui minim instructaj privind modul de folosire al produselor pirotehnice şi fără un instructaj privind noul loc de muncă (incinta clubului Colectiv), se mai arăta în rechizitoriu.

La 27 iulie 2016, Marian Moise, unul dintre cei doi pirotehnişti (alături de Viorel Zaharia) care au montat artificiile în clubul Colectiv, a fost pus sub control judiciar de procurorii Parchetului General, fiind acuzat că nu a luat toate măsurile de prevenire a unui incendiu, deşi avea pregătire de specialitate şi avizele necesare, dând dovadă de "gravă neglijenţă". Acesta nu ar fi luat măsuri de limitare şi de asigurare a perimetrului posibil incandescent şi nici nu a asigurat prezenţa unor extinctoare în imediata apropiere, ceea ce ar fi putut duce la evitarea propagării incendiului. 

O lună mai târziu, la 29 august 2016, Marian Leuşteanu, unul dintre supravieţuitorii tragediei de la Colectiv, a fost audiat de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi s-a constituit parte civilă în dosar. Tribunalul Bucureşti a respins, la 14 octombrie 2016, toate cererile şi excepţiile invocate de fostul primar al sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone, instanţa dispunând începerea judecării pe fond în dosarul Colectiv. De asemenea, instanţa a constat legalitatea rechizitoriului întocmit de procurorii DNA.

La 28 octombrie 2016, procurorii militari din DNA au dispus trimiterea în judecată, în dosarul Colectiv, a Antoninei Radu şi a lui George Petrică Matei, la data faptelor ofiţeri-inspectori de prevenire cu gradul de căpitan în cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti - Ilfov. DNA a precizat că, în perioada septembrie 2014 - 30 octombrie 2015, cei doi ofiţeri ISU, în timp ce se aflau în exercitarea atribuţiilor de serviciu, cu bună ştiinţă, nu şi-au îndeplinit obligaţiile ce decurgeau din conţinutul prevederilor legale privind prevenirea şi apărarea împotriva incendiilor, deşi au luat cunoştinţă şi au constatat că acel club din Bucureşti (care până la data de 6 octombrie 2014 a funcţionat ca persoană juridică SC Music Hall SRL Bucureşti, iar după această dată ca persoană juridică SC Colectiv Club SRL Bucureşti) desfăşura activităţi specifice fără a deţine aviz/autorizaţie de securitate la incendiu.

Ca urmare a tragediei de la Colectiv, la 3 noiembrie 2015, câteva mii de manifestanţi în Bucureşti şi alte câteva sute în ţară au cerut demisia premierului Victor Ponta, a vicepremierului Gabriel Oprea şi a primarului Sectorului 4, Cristian Popescu-Piedone.

Guvernul Ponta a demisionat la 4 noiembrie 2015, premierul Victor Ponta declarând că are obligaţia "să constate supărarea legitimă din cadrul societăţii".

"Nu cred că este corect să las responsabilitatea celor care au fost în teren. Sunt gata să fac eu acest gest şi-mi depun mandatul de prim-ministru (...). Sper ca depunerea mandatului meu şi al Guvernului să satisfacă aşteptările celor care au protestat", a precizat premierul Victor Ponta.

Tot la 4 noiembrie 2015 şi-a anunţat demisia şi primarul Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, exprimându-şi speranţa că vidul legislativ şi carenţele administrative vor trage un semnal de alarmă pentru viitor.

Curtea de Apel București s-ar putea pronunța definitiv în dosarul Colectiv

CAB este așteptată să se pronunțe astăzi în dosarul Colectiv, în care fostul primar al Sectorului 4, Cristian Popescu-Piedone a fost condamnat în prima înstanță la 8 ani și 6 luni de închisoare pentru abuz în serviciu, în urma tragediei în care au murit 64 de persoane.

CAB este așteptată să se pronunțe astăzi în dosarul Colectiv, în care fostul primar al Sectorului 4, Cristian Popescu-Piedone a fost condamnat în prima înstanță la 8 ani și 6 luni de închisoare pentru abuz în serviciu, în urma tragediei în care au murit 64 de persoane.

Procesul s-a încheiat în luna decembrie, însă judecătorii au amânat de trei ori luarea unei decizii în acest caz.

La ultimul termen al procesului, din 21 decembrie 2021, avocaţii inculpaţilor au solicitat achitarea sau aplicarea unor pedepse mai blânde, apreciind că procurorii ar fi greşit când au decis trimiterea în judecată a clienţilor lor, dar şi magistraţii Tribunalului Bucureşti, când au pronunţat pedepse cu executare, notează Agerpres.

De cealaltă parte, procurorii au cerut pedepse "orientate spre maximumul prevăzut de lege" şi cu executare pentru fostul primar al Sectorului 4 al Capitalei Cristian Popescu-Piedone, funcţionari din Primărie, patronii clubului, doi pompieri, doi pirotehnişti şi reprezentaţii unei firme de artificii, susţinând că ordinea socială a fost "alterată" de corupţie, iar oameni au ars. "Nu vorbim de doi, ci de un cimitir", au transmis anchetatorii.

Iniţial, procesul ar fi trebuit să se încheie în luna iunie 2021, însă completul de judecată, format din magistraţii Adina Pretoria Dumitrache şi Andrei Viorel Iugan, a ridicat din oficiu o cerere de schimbare a încadrării juridice a faptelor pentru o parte dintre inculpaţii din dosarul 'Colectiv'.

Propunerea a dus atunci la dezbateri aprinse între judecătoarea Adina Pretoria Dumitrache, pe de o parte, şi, pe de alta, procurorul DNA şi avocaţii victimelor, care au reclamat că se încearcă tergiversarea procesului şi aplicarea unor pedepse mai mici inculpaţilor.

Cei doi judecători ai completului nu au căzut de acord asupra schimbării încadrării juridice a faptelor, astfel încât s-a format un complet de divergenţă, prin includerea unui al treilea magistrat.

Ulterior, acest complet de divergenţă a decis să înlăture aplicarea consecinţelor deosebit de grave în cazul infracţiunii de abuz în serviciu de care sunt acuzaţi o parte dintre inculpaţii din dosarul "Colectiv", printre care şi Cristian Popescu-Piedone.