Dacă crezi că totul se înrăutățește și că nimic bun nu se mai întâmplă pe planetă, te înșeli.
Mass-media tinde să se concentreze asupra evenimentelor izolate de zi cu zi, acordând mai puțină atenție evoluțiilor lente și mai ample care au remodelat lumea în care trăim. Din păcate, acest lucru tinde să ofere o imagine înșelătoare a stării lucrurilor.
Însă, dacă ne uităm la datele din ultimii ani, vedem că, de fapt, lucrurile stau mult mai bine decât ne așteptam.
Indicatorii care evaluează nivelul de bunăstare arată un progres semnificativ
Potrivit datelor oferite de Our World in Data, indicatorul arată că oamenii se descurcă mai bine ca niciodată.
Mortalitatea copiilor, foametea și sărăcia sunt la niveluri minime, iar speranța de viață este la un nivel maxim.
„S-au făcut progrese semnificative în ceea ce privește creșterea nivelului speranței de viață și reducerea unora dintre factorii care cauzează moartea. Au fost înregistrate progrese majore în ceea ce privește accesul la apă potabilă și la canalizare, reducerea răspândirii și impactului malariei, tuberculozei, poliomielitei și a HIV/SIDA”, potrivit ONU.
Mortalitatea infantilă este la cel mai scăzut nivel din istorie
În demografie, mortalitatea infantilă se referă la decesul copiilor sub cinci ani și astăzi acest indicator se află la cel mai scăzut nivel de până acum.
Numărul deceselor a scăzut de la 12,5 milioane în 1990, la 5,2 milioane în 2019.
„Aceasta este o realizare uriașă, care nu trebuie trecută cu vederea”, au precizat autorii raportului Child and Infant Mortality de la Our World in Data.
Desigur, moartea fiecărui copil este o tragedie și mult prea mulți copii, 5,2 milioane în fiecare an, mor din cauza unor cauze și boli pe care știm să le prevenim și să le tratăm.
De fapt, dacă întreaga planetă ar avea aceeași rată a mortalității infantile ca Uniunea Europeană, care este considerată cea mai bună regiune în ceea ce privește acest indicator, cu o rată de 0,4%, doar 540.000 de copii ar muri.
Dar, în ciuda acestui fapt, omenirea a făcut progrese substanțiale.
Dacă cifrele de astăzi ar reflecta rata mortalității globale din anii 1800, care a fost de aproximativ 43%, atunci 61 de milioane de copii ar muri în fiecare an, de peste 10 ori mai mult decât în prezent.
Nașterea este mult mai sigură
În 2015, numărul femeilor care au murit în timpul nașterii unui copil a fost de 302.700.
În cea mai mare parte a lumii, riscul este mai mic de 1% și, în majoritatea țărilor, este chiar cu mult sub 0,1%.
Să comparăm asta cu 1800, când în Suedia și Finlanda, aproape 1 din 100 de femei a murit în timpul nașterii.
Dacă acest scenariu ar fi încă o realitate pe tot globul, în fiecare an, aproximativ 1,26 milioane de nou-născuți și-ar fi pierdut mama la naștere. Din fericire, nu este cazul.
Speranța de viață s-a dublat
Speranța de viață este indicatorul cheie pentru evaluarea sănătății populației.
„În ultimii 200 de ani, oamenii din toate țările lumii au realizat progrese impresionante în domeniul sănătății, care au dus la creșterea speranței de viață”, spune Max Roser, fondator și editor al revistei Our World in Data.
Datele arată că în lumea premodernă (înainte de secolul al XVIII-lea) speranța de viață era de aproximativ 30 de ani în toate regiunile lumii.
Cu toate acestea, începând cu anii 1900, speranța de viață medie globală s-a dublat, iar ONU estimează o speranță de viață medie globală de 72,6 ani.
De asemenea, suntem mai sănătoși. Astfel, calitatea vieții noastre în ultimii ani a devenit mai bună.
Dar sărăcia?
Sărăcia și sănătatea sunt interconectate.
Datele ne arată că acolo unde există o lipsă a asistenței medicale, rata mortalității crește.
Cercetătorii Our World in Data spun că analiza datelor de acum 30 sau chiar 50 de ani nu este suficientă pentru a înțelege evoluția sărăciei în întreaga lume.
„Când te gândești doar la cum arăta lumea în timpul vieții noastre, este ușor să te gândești la lume ca fiind statică – părțile mai bogate ale lumii aici și regiunile mai sărace acolo – și să tragi în mod fals concluzia că așa a fost întotdeauna și că întotdeauna va fi așa”, a mai precizat un cercetător.
Așa că trebuie să ne uităm cu aproximativ 200 de ani în urmă, înainte de momentul în care condițiile de viață s-au schimbat cu adevărat, „și atunci devine foarte clar că lumea nu este deloc statică”.
În 1820, doar un mic procent din elita lumii se bucura de standarde înalte de viață, în timp ce restul trăia în condiții care ar fi considerate astăzi caracteristice sărăciei extreme.
După aceea, ponderea oamenilor extrem de săraci a scăzut continuu.
În 1950, două treimi dintre oameni trăiau în condiții de sărăcie extremă, iar în 1998, 42 la sută.
În 2015, ponderea populației mondiale care trăia în condiții de sărăcie extremă a scăzut sub 10%.
Cercetătorii au mai explicat că cifrele sunt remarcabile, dacă avem în vedere că populația planetei a crescut de șapte ori în ultimele două secole, „ceea ce ar fi putut duce la venituri din ce în ce mai mici pentru toată lumea, conducând la o sărăcie extremă. Totuși, s-a întâmplat exact opusul”.
Dezastrele naturale devin mai puțin mortale
La începutul secolului al XX-lea, numărul anual de decese în urma dezastrelor era mare, ajungând adesea la peste un milion pe an.
Dar în ultimele decenii am înregistrat o scădere substanțială a numărului de oameni care mor în timpul acestor evenimente încă imprevizibile.
Our World in Data definește dezastrele ca fiind „toate evenimentele geofizice, meteorologice și climatice, inclusiv cutremure, activitate vulcanică, alunecări de teren, secetă, incendii, furtuni și inundații”.
În ultimii ani, numărul morților în urma dezastrelor este acum în intervalul de la 10.000 la 20.000 de persoane.
În anii cei mai fatali, numărul morților nu a depășit 500.000 de la mijlocul anilor 1960.
Cifrele au scăzut nu pentru că dezastrele au devenit mai puțin frecvente sau mai puțin distructive, ci pentru că îmbunătățirea securității alimentare, rezistența la alte dezastre și răspunsurile naționale și internaționale mai bune au făcut mai ușor să le faci față.
Și, spre deosebire de trecut, foametea de astăzi este de obicei cauzată de războiul civil și tulburările politice, în loc de dezastre naturale.
