Pandemia de COVID-19 a fost mai mult decât o criza globală de sănătate. A perturbat lanțurile internaționale de aprovizionare, a adus schimbări în modul în care socializăm și a dus la creșterea costului vieții. Ca multe alte țări, România a fost și ea afectată și, prin urmare, fiecare dintre noi.
Plățile cu cardul au devenit mai populare
Chiar dacă românii nu au renunțat complet la plata în numerar, se pare că în timpul pandemiei plata electronică a devenit mai populară. Astfel, în anul 2020, numărul tranzacțiilor cu cardul a înregistrat o creștere de aproximativ 20%, după cum arată un studiu realizat de Netopia Payments.
Tot în pandemie, românii au preferat să folosească și alte metode alternative de plată, cum ar fi plata cu telefonul mobil sau cu smartwatch-ul. Astfel, România se află pe primul loc, la nivel european, în ceea ce privește preferința puternică pentru multiple opțiuni de plată.
Patru din zece români s-ar simți confortabil să își lase cardurile acasă și să plătească folosind metode alternative de plată, potrivit celui mai recent sondaj internațional ING, la care au răspuns 13.000 de participanți din 13 țări europene.
Prețurile au crescut
Impactul pandemiei de COVID-19 s-a făcut simțit atât la nivelul cererii, cât și al ofertei în cadrul economiei mondiale, fapt ce a dus la crearea de blocaje în lanțurile de aprovizionare, haos pe piețele de transport de mărfuri și o creștere accelerată a prețurilor materiilor prime, de la porumb, la cupru și cherestea.
Rata anuală a inflaţiei a urcat la 10,15% în luna martie 2022, de la 8,53% în februarie, în condiţiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 10,86%, cele alimentare cu 11,20%, iar serviciile cu 6,53%, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Munca de acasă, acceptată de angajatori
Înainte de pandemie, munca de acasă nu era un lucuru obișnuit pentru români. Dar, după mai multe luni de lockdown și de atenționări din partea autorităților cu privire la pobsibila răspândire a virusului, telemunca a devenit o parte centrală a vieții profesionale pentru mulți oameni.
Creșterea procentului de persoane care au lucrat de acasă în timpul pandemiei au dus chiar și la implementarea unor legi și scutiri de taxe. Așa se face că unii români au primit bani de la angajtori pentru plata facturilor sau pentru cumpărarea de echipamente de lucru.
Românii apelează mai des la psiholog
Pandemia de COVID-19 nu a afectat doar sănătatea fizică a românilor, ci și-a pus amprenta și în ceea ce privește starea sănătății mintale, atât a persoanelor infectate, cât și a celor care nu au trecut prin boală.
În timpul pandemiei, tot mai mulți români au resimțit stresul și anxietatea. Acest lucru s-a resimțit și în cazul consultațiilor psihologice care au crescut cu până la 40%.
Sărutul pe obraz nu mai este considerat salutul standard
În vremurile pre-pandemice, un salut comun între bărbați și femei într-un cadru non-profesional erau două săruturi (câte unul pe fiecare obraz), o îmbrățișare sau o strângere de mână (în cazul întâlnirilor formale).
De la începutul pandemiei de COVID-19, diversele forme de salut prin care românii își arătau afecțiunea au fost sistate. Totul s-a restrâns la salutul cu pumnul sau pur și simplu un zâmbet, din cauza distanțării sociale și a temerilor de a transmite virusul.
