Statele Unite ale Americii au dat permisiunea ca Ucraina să folosească rachete cu rază lungă de acțiune pentru a lovi teritoriul Rusiei. Vestea a fost așteptată mult timp de de ucraineni, care s-au pregătit din timp și și-au făcut liste cu țintele pe care le-ar putea lovi pe teritoriul rus. Deși ele sunt confidențiale, în mare parte, experții au ajuns la niște concluzii, iar multe dintre ținte sunt destul de evidente.
Rachetele americane în cauză sunt, în principal, cele ATACMS. De precizat că rachetele ATACMS, în versiunea destinată Ucrainei, pot lovi la distanțe de 309 kilometri și o pot face cu precizie foarte mare. Totodată, ele sunt și foare greu de interceptat.
Ce ținte poate lovi Ucraina în Rusia, după ridicarea restricțiilor
Aviația tactică ucraineană va lovi, în principal, ținte militare de pe teritoriul rușilor, pentru a le slăbi capacitatea de luptă și aprovizionare.
Decizia SUA de a permite ucrainenilor să utilizeze rachete cu rază lungă de acțiune pentru a lovi în Rusia vine la mai bine de trei săptămâni după ce rușii au trimis pe front peste 10.000 de militari din Coreea de Nord. Informația Serviciilor Secrete ucrainene a fost confirmată și de cele americane pe 24 octombrie, dar și de NATO.
După o scurtă perioadă de pregătire, nord-coreenii au fost disocați în teritoriul rus Kursk, ocupat de ucraineni din 6 august 2024, drept răspuns la cuceririle Moscovei. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a condamnat lipsa de răspuns a Occidentului la participarea trupelor nord-coreene în război și a declarat că aceste „prime bătălii cu Coreea de Nord deschid un nou capitol de instabilitate în lume”.
Astfel, după ridicarea restricțiilor ucrainenilor de a folosi rachete cu rază lungă de acțiune, armata Kievului ar urma să lovească, în primul rând, aerodromurile folosite de ruși pentru a lansa lovituri împotriva populației civile din Ucraina, după cum a confirmat și Kievul.
Cu toate acestea, Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), din Washington, a dezvăluit o hartă iinteractivă care enumeră țintele posibile pe care Ucraina ar urma să le lovească.
Astfel, există cel puțin 245 de obiecte militare și paramilitare rusești cunoscute, care se află în raza de acțiune a ATACMS. Printre cele 245, doar 16 sunt aerodromuri. Dar din aceste aerodromuri, Rusia și-a mutat aproape toate aeronavele departe de raza de acțiune a rachetelor ATACMS.
„Cu toate acestea, redistribuirea aeronavelor rusești din 16 baze aeriene rusești aflate în raza de acțiune a ATACMS nu reduce importanța de a permite Ucrainei să folosească ATACMS împotriva a sute de alte obiecte militare rusești, și nici numărul redus de ATACMS pe care SUA le-au furnizat”, susține Institutul pentru Studiul Războiului.
Există însă și informații contradictorii, care spun că rușii nu au reușit să redistribuie chiar toate potențialele ținte, pentru că „ar prezenta provocări semnificative pentru logistica rusă în tot teatrul de război”. În plus, nici oficialii americani nu au indicat că forțele ruse s-au angajat în astfel de revoluții logistice.
În iunie 2024 un comandant al artileriei ucrainene a declarat, conform AP, că forțele ucrainene ar putea lovi punctele de comandă ale brigăzilor ruse, la scară mai mare, odată cu ridicarea restricțiilor. La acea vreme, Rusia a desfășurat astfel de elemente de comandă și control într-o zonă aflată la 100 până la 150 de kilometri distanță de linia frontului, teritoriu aflat în afara razei de acțiune HIMARS, dar încă aflat în raza de acțiune a ATACMS.
- Până acum, ucrainenii au lovit în interiorul Rusiei, dar nu foarte departe. Iar vizate au fost aerodromurile rusești Millerovo, Buturlinovka și Morozovsk.
Un amănunt este că, dacă restricțiile vor fi ridicate doar pentru regiunea Kursk, Kievul va avea acolo 15 obiecte cunoscute, conform geolocalizărilor făcute de ISW. Până la sfârșitul lunii august, existau și alte „cel puțin 11 locuri”, cunoscute sub numele de obiective „cu utilizare militară a terenurilor” rusești, adică zone desemnate pentru pregătire militară și teste. Dar acum, această listă poate fi mult mai mare, odată cu desfășurarea militarilor nord-coreeni și eforturile Moscovei de a alunga trupele ucrainene din regiunea Kursk.
Când armata Kievului a început incursiunea, Rusia avea 11.000 de militari în regiunea Kursk, potrivit ISW. Pe baza acestor calcule, think tank-ul din SUA a raportat despre un total de 11 locații militare de utilizare a terenurilor și alte 15 structuri militare și paramilitare cunoscute în regiunea de graniță a Rusiei. Potrivit ultimelor estimări, Moscova a adunat până acum de cinci ori mai mult personal acolo, inclusiv forțele nord-coreene, pentru a asalta pozițiile ucrainene. Astfel, aproximativ 50.000 de soldați ruși și nord-coreeni urmează să participe la asalt.
Volodimir Zelenski: „Oamenii noștri rezistă. 50.000 de oameni din personalul armatei ocupanților, care, din cauza operațiunii Kursk, nu pot fi dislocați în alte direcții ofensive rusești de pe teritoriul nostru”.
Ce sunt rachetele ATACMS
Rachetele ATACMS sunt alimentate cu combustibil solid și utilizează navigația prin GPS pentru a lovi ținte, ceea ce oferă precizie mare. Un astfel de proiectil poate zbura la altitudini de 50 de kilometri și poate atinge viteze de Mach 3, adică peste 3.700 de kilometri pe oră, iar traiectoria poate varia, în funcție de datele primite prin GPS.
Rachetele ATACMS pot fi lansate de pe lansatotul multiplu de tip M-270 sau de pe M-142 HIMARS. Focosul ATACMS poate fi cu fragmentare și este același utilizat de sistemele de rachetă anti-navă HARPOON, adică WDU-18/B. Poate avea greutăți în jur de 220 de kilograme și putere mare de penetrare. O altă variantă a ATACMS este M39 Block I și dispune de un focos puternic, de 591 kg care conține 950 de submuniții M74. Are rază de acțiune de 300 km, dar un focos mai mic, de 174 kg, cu 300 de bombe. Varianta M39, care este cea mai mare, are un perimetru acoperit de explozie de 33.000 de metri pătrați, adică un cerc cu diametrul de puțin peste 200 de metri.
Astfel, pentru a distruge și a face inoperabilă o bază aeriană dintre cele menționate, ucrainenii au nevoie de zeci de rachete ATACMS. Doar pentru o singură bază ar putea fi necesare peste 20, după cum spun experții.
Ucrainenii au încercat rachetele ATACMS de câteva ori. De exemplu, la finalul lunii iulie 2024, când au lovit o stație radar din Crimeea și aerodromul Saki. La acea vreme, cele mai moderne sisteme de apărare aeriană ruse nu au făcut față. Din patru rachete lansate, rușii au reușit să doboare două.
Acest lucru ar putea indica că acum există mai multe ținte posibile pentru ca Ucraina să le lovească în regiunea Kursk, chiar dacă restricțiile ar fi fost ridicate doar pentru această zonă.
