Alegerile prezidențiale din România sunt analizate de presa internațională, fiind considerate un moment semnificativ pentru scena politică și direcția geopolitică a țării.
O temă recurentă în publicații precum Politico și New Eastern Europe este competiția strânsă între candidați și impactul rezultatului asupra alianțelor euroatlantice și securității regionale.
Publicațiile internaționale notează că alegerile din 2024 sunt marcate de competiția între politicieni pro-europeni și partide naționaliste emergente.
Potrivit acestora, printre favoriți se numără Marcel Ciolacu (PSD), actualul premier, susținător al integrării europene și relațiilor solide cu SUA.
În contrast, George Simion, liderul partidului AUR, promovează o retorică naționalistă și eurosceptică, ceea ce ar putea influența poziția României față de NATO și UE, mai ales în contextul războiului din Ucraina.
Ascensiunea partidelor de extremă-dreapta, precum AUR, este menționată de publicații precum IPS Journal, care subliniază riscurile legate de influența externă și poziționarea anti-NATO a acestor formațiuni.
Naționalismul promovat de Simion și Diana Șoșoacă este văzut ca o amenințare la adresa stabilității interne și a cooperării regionale, în special în relațiile cu Republica Moldova și Ucraina
De altfel, The Guardian notează că România se îndreaptă spre ”un punct de cotitură”. Alegerile sunt cruciale pentru viitorul țării, mai precizează publicația.
„România merge duminică la urne pentru primele dintre cele trei alegeri care ar putea să o mențină pe calea sa pro-europeană sau, eventual, să o împingă către o poziție mai naționalistă de natură să alarmeze Bruxelles-ul, mai ales în ceea ce privește continuarea sprijinului pentru Ucraina”, precizează publicația.
Totodată, AP spune că România organizează duminică alegeri prezidențiale care s-ar putea limita la candidații naționaliști și de stânga.
