După ce instanța a decis ca Rudel Obreja să fie eliberat din închisoare pentru a-și trata cancerul pancreatic, familia fostului președinte al Federației Române de Box a reclamat faptul că acesta a fost tratat cu No-Spa în penitenciar.
Mai mult, consultațiile primite de Rudel Obreja în afara închisorii, în clinici specializate, s-au făcut foarte târziu.
Pe 7 iulie, el a solicitat instanţei să îi fie întreruptă executarea pedepsei de cinci ani, invocând probleme grave de sănătate, pentru care are nevoie de tratament „în condiţii umane”, potrivit Agerpres.
În replică, reprezentanții Administrației Penitenciarelor spun că Obreja avea o stare de sănătate normală la început de aprilie, când a fost încarcerat, iar durerile au apărut la final de mai.
În cazul Obreja a fost urmată procedura ca la carte
„În cazul Rudel Obreja s-a acţionat în concordanţă cu prevederile şi cutumele medicale pe care le regăsim în orice spital. (...) Problemele şi simptomatologia care au dus în final la diagnosticarea acestei boli teribile au început la sfârşitul lunii mai, începutul lunii iunie”, a spus Dan Halchin, directorul general al ANP.
El a precizat că Rudel Obreja a ieşit la muncă în prima jumătate a lunii iunie.
„Dacă lucrurile vehiculate în spaţiul public că ar fi fost ignorate, că ar fi avut dureri extraordinare, ar fi fost reale, nu cred că cineva poate să suporte dureri de magnitudinea asta şi să şi muncească”, a afirmat directorul general al ANP.
Penitenciarele au cabinete similare cu cele din rețeaua publică
Şeful Direcţiei Medicale a ANP, Laurenţia Ştefan, a menţionat că unităţile penitenciare au în dotare cabinete de medicină de familie similare cu reţeaua sanitară publică, iar examinarea lui Rudel Obreja s-a efectuat clinic pe baza simptomatologiei prezentate de acesta.
„Medicul nostru curant de la Penitenciarul Jilava, în momentul în care a evaluat pacientul, a ridicat anumită suspiciune de diagnostic pe baza acuzelor subiective prezentate. În prima zi, efectiv, când a fost simptomatologia mai accentuată, imediat a fost programat la evaluare, similar cu procedura unui medic de familie. Prima prezentare a fost făcută într-un penitenciar-spital”, a spus Laurenția Ștefan.
Obreja a fost trimis la Spitalul Bagdasar-Arseni
Potrivit acesteia, penitenciarele-spital nu au în dotare aparatură de înaltă performanţă, computer tomograf sau RMN.
„Tot pe baza simptomatologiei s-au făcut din punct de vedere clinic şi paraclinic analize uzuale, care au fost în limite normale. Ulterior, la câteva zile, din nou această prezentare de afecţiune, dureri mai intense, imediat în ziua respectivă a fost trimis la Spitalul Bagdasar-Arseni”, a declarat Laurenţia Ştefan.
„Vreau să trăiesc!”
Într-un mesaj postat pe Facebook înaintea deciziei Tribunalului Ilfov de a-i fi întreruptă executarea pedepsei, Rudel Obreja scria: „Am nevoie de tratament în condiţii umane, de grija medicilor şi a familiei mele, extrem de importante în contextul actual şi iată de ce: stau într-un salon de spital, aproape tot timpul cu perfuzii, care-mi atenuează durerile crunte; sunt păzit de gardieni în salon, corp la corp, zi şi noapte; nu am telefon, doar cinci vizite pe lună ale soţiei, deci nu am capacitatea de mişcare pentru a începe tratament sau operaţie chirurgicală. Cer să mi se recunoască dreptul conferit de lege al întreruperii executării pedepsei, pentru a începe demersurile medicale în România sau în străinătate! Vreau să trăiesc! Dar pentru asta am nevoie de proceduri”.
În închisorile din România, 8.700 dintre cei aproape 23.400 de deținuți suferă de boli cronice.
