Campania electorală pentru alegerile prezidențiale 2025 a început pe 4 aprilie, la ora 7:00, și are o durată de 30 de zile. Biroul Electoral Central a adoptat o serie de măsuri pentru buna desfășurare a campaniei. Iată ce trebuie să știe alegătorii despre regulile din campania electorală pentru alegerile prezidențiale 2025.
Perioada campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale 2025
- Primul tur: Campania electorală începe 4 aprilie 2025, ora 00:00 și se încheie 3 mai 2025, ora 07:00.
- Turul al doilea (dacă e cazul): Campania începe de la validarea oficială a rezultatelor primului tur de către Curtea Constituțională și se încheie 17 mai 2025, ora 07:00.
Ce este permis în campania electorală pentru alegerile prezidențiale 2025
Materialele de propagandă electorală trebuie să respecte dimensiunile stabilite de Buroul Electoral Central:
- afişe electorale cu dimensiunile de cel mult 500 mm o latură şi 350 mm cealaltă latură;
- afişele electorale prin care se convoacă o reuniune electorală vor avea 400 mm o latură şi 250 mm cealaltă latură şi vor fi amplasate în locurile speciale pentru afişaj;
- materiale de propagandă electorală audio sau video, difuzate de mass-media audiovizuală;
- publicitate în presa scrisă;
- materiale de propagandă electorală online;
Pe un panou electoral fiecare candidat putând aplica un singur afiş electoral.
În ceea ce privește campania online, după încheierea perioadei de campanie electorală, conținutul electoral publicat în timpul campaniei și nepromovat poate rămâne vizibil online.
Ce este interzis în campania electorală pentru alegerile prezidențiale 2025
Sunt interzise materiale publicitare politice (materiale de propagandă electorală) care combină culorile într-o succesiune ce reproduce drapelul României sau al altui stat, indiferent de mediul de publicare a acestora, cu excepția situației în care respectiva succesiune de culori este reprodusă de semnul electoral al competitorului electoral.
De asemenea, este interzisă utilizarea în scop electoral a vehiculelor inscripționate sau colantate cu sloganuri de campanie sau cu imagini ale candidaților, precum și cu alte referiri la competitorii electorali, utilizarea vehiculelor care difuzează materiale audio, în mers sau staționar, organizarea de spectacole, serbări, focuri de artificii, utilizarea de bannere, mesh-uri, corturi publicitare, pavilioane publicitare, panouri publicitare mobile, steaguri publicitare, calcane, ecrane publicitare, indicatoare publicitare direcționale, structuri de publicitate autoportante, mijloace de publicitate, panouri publicitare, proiecte publicitare speciale, publicitate luminoasă și oricare alte materiale electorale.
Este interzisă continuarea propagandei electorale după încheierea campaniei electorale. Astfel, nu vor fi permise:
- afişarea, lansarea, plasarea, promovarea, publicarea, distribuirea şi/sau difuzarea de materiale publicitare politice (materiale de propagandă electorală) de orice tip care se referă la alegerile pentru preşedintele României, după încheierea campaniei electorale;
- difuzarea de mesaje electorale care se referă la alegerile prezidenţiale în format audio, vizual sau mixt pe ecrane digitale amplasate în locuri publice, private sau prin intermediul unor vehicule special amenajate, după încheierea campaniei electorale;
- sfătuirea alegătorilor să voteze sau să nu voteze anumiţi candidaţi, după încheierea campaniei electorale;
- broşuri, pliante şi alte materiale tipărite, după încheierea campaniei electorale.
În mediul online, după încheierea campaniei electorale, redistribuirea sau promovarea conținutului electoral este considerată propagandă ilegală.
Cine asigură ordinea în campania electorală
Mai multe instituții au fost desemnate pentru a gestiona plângerile:
- BEC
- Birourile electoale județene/de sector/ale Municipiului București/pentru diaspora
- CCR
- CNA
- AEP
- Poliția Română
- Poliția de Frontieră Română
- Jandarmeria Română
- Poliția Locală
În ceea ce privește campania online, plângerile legate de platformele online foarte mari se trimit exclusiv la BEC.
Alte plângeri online vor fi direcționate către birourile electorale locale sau Biroul 48 (pentru diaspora).
Care sunt platformele online foarte mari
Potrivit deciziei BEC privind măsurile pentru buna desfășurare a campaniei electorale, sunt considerate platforme online foarte mari care pot prezenta relevanță în contextul alegerilor:
- Google Search
- Youtube
- Snapchat
- TikTok
- X
Cine sunt candidații la alegerile prezidențiale 2025
11 candidați vot participa în primul tur al alegerilor din 4 mai 2025. Cinci candidați - Elena Lasconi, George Simion, Cristian Terheș, Silviu Predoiu și Sebastian-Constantin Popescu - au intrat în cursa electorală și la scrutinul prezidențial de anul trecut, șefa USR reușind să ajungă în turul doi cu independentul Călin Georgescu.
Trei candidați - Lavinia Șandru, Daniel Funeriu și Nicușor Dan - se află la prima campanie de prezidențiale.
BEC a stabilit, pe 22 martie, și ordinea candidaților pe buletinul de vot pentru primul tur al alegerilor prezidențiale 2025:
- George Simion (AUR)
- Crin Antonescu (Alianța Electorală România Înainte)
- Elena Lasconi (USR)
- Cristian Terheș (PNCR)
- Lavinia Șandru (PUSL)
- Victor Ponta (independent)
- Sebastian Popescu (Partidul Noua Românie)
- Silviu Predoiu (Partidul Liga Acțiunii Naționale)
- John-Ion Banu (independent)
- Daniel Funeriu (independent)
- Nicușor Dan (independent)
Ce se întâmplă dacă un candidat se retrage în timpul campaniei electorale
Retragerea unui candidat din cursa pentru alegerile prezidențiale 2025 în timpul campaniei electorale nu are implicații juridice și nu va duce la modificarea buletinelor de vot. Aceste precizări sunt prevăzute în Ghidul de prevenire și combatere a acțiunilor de dezinformare a alegătorilor, elaborat de Autoritatea Electorală Permanentă.
Biroul Electoral Central a validat pe 17 martie candidaturile la alegerile electorale 2025. Cel târziu la data de 19 martie, candidații aveau dreptul de a renunța la candidatură astfel încât numele lor să nu mai apară pe buletinul de vot pentru primul tur al alegerilor prezidențiale, din 4 mai 2025.
După data de 19 martie 2025, dacă un candidat declară public că vrea să se retragă din cursa pentru alegerile prezidențiale, aceste declarații nu vor duce la eliminarea candidatului și retragerea numelui acestuia de pe buletinul de vot.
„Ulterior acestei date, indiferent de declarațiile publice ale persoanelor ale căror candidaturi au rămas definitive, în procesele-verbale întocmite pentru consemnarea rezultatelor votării (tipărite cu prenumele și numele candidaților în ordinea rezultată din tragerea la sorți a înscrierii acestora pe buletinele de vot), se vor consemna voturile obținute de către fiecare candidat astfel cum reies din operațiunile de numărare a buletinelor de vot, chiar dacă unul dintre acești candidați a anunțat public retragerea din cursa electorală sau intenția de a transfera voturile sale către un alt candidat”, se arată în ghid.
De asemenea, în cazul în care un candidat anunță că se retrage și îndeamnă alegătorii să voteze cu un alt candidat, acest lucru nu înseamnă că voturile pentru candidatul retras se vor consemna în dreptul celui de-al doilea candidat.
„Anunțul în spațiul public privind transferul voturilor către un alt candidat nu atrage consemnarea voturilor valabil exprimate primite de către respectivul candidat ca fiind voturi valabil exprimate pentru candidatul către care a afirmat că trebuie transferate voturile. Consemnarea eronată a voturilor valabil exprimate de către membrii birourilor electorale poate atrage răspunderea penală'', se mai menționează în ghidul AEP.
