Preşedintele Klaus Iohannis găzduieşte, miercuri, la Palatul Cotroceni, cea de-a VIII-a ediţie a Summitului Iniţiativei celor Trei Mări (I3M).
În marja summitului I3M, va avea loc, joi, la Palatul Parlamentului, cea de-a V-a ediţie a Forumului de Afaceri al Iniţiativei.
Surse politice au precizat că la summitul de la Bucureşti vor fi adoptate decizii importante privind consolidarea şi diversificarea instrumentelor financiare ale Iniţiativei şi privind direcţiile viitoare de acţiune pentru dezvoltarea interconectărilor transfrontaliere în domeniul infrastructurii de transporturi, energie şi digitalizare.
România devine prima țară care va găzdui pentru a doua oară Inițiativa Celor Trei Mări
Summitul care aduce la București lideri de stat și de guvern de la Marea Baltică, Marea Adriatică și Marea Neagră începe miercuri, iar pe agenda discuțiilor sunt mari proiecte de infrastructură care vor conecta regiunea. La această întâlnire, Grecia se va alătura oficial inițiativei.
Formatul Inițiativei celor Trei Mări are ca scop promovarea cooperării pentru dezvoltarea infrastructurii în sectorul energetic, al transporturilor și în cel digital, astfel încât să se reducă diferențele economice și de dezvoltare între statele membre.
La summitul de la București se discută și despre noi direcții de investiții majore, care pot să atragă finanțare europeană sau chiar să se susțină din fondul de investiții al Inițiativei celor Trei Mări.
Inițiativa celor Trei Mări reunește 12 state membre ale Uniunii Europene între Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Adriatică, iar summitul de la București este prilejul cu care Grecia va deveni parte a acestui format. Pe lângă platforma prezidențială, la București dezbaterile privind viitorul regiunii se vor purta și în cadrul forumului de afaceri, la care sunt invitați experți și cele mai importante companii din domeniu.
Mihai Sebe, coordonator Institutul European din România: Experiența și moștenirea perioadei comuniste a făcut ca, în general, toate proiectele de infrastructură din regiune să fie orientate est-vest și lipsea această axă foarte importantă nord-sud de conectivitate. De la bun început, inițiativa a fost gândită să consolideze pilonul estic al Uniunii Europene.
Contextul geopolitic tensionat de la nivel regional a făcut ca țările membre ale Inițiativei celor Trei Mări să decidă ca Ucraina să devină stat partener și să facă împreună o rută de transport al mărfurilor.
Discuțiile de la București se vor concentra și pe două proiecte care vizează direct România, Via Carpathia și Rail2Sea.
Eugenia Gușilov, director fondator Roec: Partea de cooperare feroviară pentru a lega aceste țări: Polonia, România, Ucraina, Republica Moldova pentru a crea acele culoare de tranzit sau logistice, alternative pentru a accelera viteza la care putem să transportăm mărfuri, bunuri, personal, în caz de necesitate. Nu doar în contextul războiului, dar și în contextul reconstrucției post-război.
Domeniul Energiei va ocupa un loc mai important ca oricând în discuțiile de la Summit
Domeniul Energiei va ocupa un loc mai important ca oricând în discuțiile de la Summit, cu o atenție deosebită acordată investițiilor în energia nucleară ca sursă de energie cu emisii reduse de carbon.
Mihai Sebe, coordonator Institutul European din România: Avem deja un dialog avansat cu partenerii americani pe reactoarele modulare nucleare de mici dimensiuni, avem acest proiect care urmează să fie implementat. România poate oferi know how-uri statelor din regiune în domeniul nuclear.
Deși inițiativa celor 3 mări nu este axată pe subiecte de apărare, anumite proiecte emblematice pot căpăta o dublă utilizare, atât civilă, cât și militară. În această categorie ar intra, spre exemplu, autostrada care va lega Marea Baltică de Marea Neagră, Via Carpathia. Experții se așteaptă ca la summitul de la București să se pună bazele proiectelor de infrastructură menită să ajute Ucraina post-război.
