Preşedintele american Joe Biden a reconfirmat marţi seara sprijinul puternic al SUA pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova, în cursul unei întâlniri bilaterale cu lidera de la Chişinău, Maia Sandu, în timp ce la Moscova, preşedintele rus Vladimir Putin abrogase un decret din 2012, în care se stipula că Rusia va căuta modalităţi de rezolvare a conflictului transnistrean în baza respectării suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, relatează miercuri mass-media de peste Prut.
It was a privilege to meet & listen to @POTUS historic speech in #Warsaw.#Moldova cherishes freedom & we are committed to remaining part of the free world.
— Maia Sandu (@sandumaiamd) February 21, 2023
My heartfelt gratitude to President Biden for his unwavering support to Moldova & for standing in solidarity with us. pic.twitter.com/dVKeGPXpsv
La întâlnirea cu Maia Sandu, Biden a subliniat asistenţa în curs de desfăşurare a SUA pentru a ajuta Republica Moldova să-şi consolideze rezilienţa politică şi economică, inclusiv agenda sa de reformă democratică şi securitate energetică, precum şi pentru a face faţă efectelor războiului Rusiei împotriva Ucrainei, conform unui comunicat al Casei Albe, citat de Deschide.md.
Maia Sandu a fost prezentă la discursul lui Biden de la Castelul Regal din Varşovia în care preşedintele american s-a referit şi la situaţia complicată din Republica Moldova, cerând aplauze pentru preşedinta Republicii Moldova.
Maia Sandu s-a întâlnit pentru prima oară cu Joe Biden
"A fost un privilegiu să-l cunosc şi să ascult discursul istoric al lui Joe Biden, la Varşovia", a declarat preşedinta Maia Sandu după ce liderul american a spus că e mândru să fie alături de moldoveni.
"Moldova preţuieşte libertatea şi ne angajăm să rămânem parte a lumii libere. Recunoştinţa mea sinceră faţă de preşedintele Biden pentru sprijinul său neclintit pentru Moldova şi pentru solidaritatea cu noi", a scris Maia Sandu pe Twitter.
Preşedinta Republicii Moldova urmează să participe miercuri la reuniunea extraordinară a formatului Bucureşti 9 (B9), un format de securitate alcătuit din nouă ţări de pe flancul estic al NATO (România, Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Lituania, Letonia, Polonia, Slovacia şi Ungaria), potrivit Deschide.md.
Rusia își asigură "interesele naționale"
Cu o zi în urmă, la Moscova, preşedintele rus Vladimir Putin şi-a revocat decretul din 2012 despre cursul de politică externă a Federaţiei Ruse. Acest curs prevedea că Rusia se va apropia de UE şi SUA, va respecta suveranitatea Republicii Moldova şi integritatea teritorială a tuturor ţărilor.
Acest document a fost înlocuit printr-un altul, semnat tot marţi de şeful statului rus, cu "privire la asigurarea intereselor naţionale ale Federaţiei Ruse în legătură cu schimbările profunde care au loc în relaţiile internaţionale", se arată în documentul care a intrat imediat în vigoare, potrivit publicaţiei online Meduza.io.
Cum a reacționat Moldova la decizia lui Putin
Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova a reacţionat imediat, indicând într-un comunicat că a luat notă de decizia de abrogare a decretului din anul 2012 privind politica externă a Federaţiei Ruse şi că va analiza cu atenţie conţinutul noii concepţii odată ce va fi făcută publică, transmite IPN.
"În ceea ce priveşte abordarea ţării noastre privind reglementarea transnistreană - rămânem ferm ataşaţi unui proces de reglementare paşnică a conflictului", menţionează ofiţerul de presă al MAEIE, Filip Cojocaru. Autorităţile de la Chişinău vor continua să ceară retragerea forţelor militare ruse de pe teritoriul Republicii Moldova conform angajamentelor.
Care erau prevederile decretului din 2012
Decretul semnat de Putin în 2012 stipula care sunt relaţiile şi politicile Kremlinului în raport cu Uniunea Europeană, SUA, ţările din Africa, Belarus, cu regiunile separatiste ale Georgiei etc. De asemenea, era stipulată poziţia Rusiei cu privire la reglementarea conflictului transnistrean şi anume că Rusia "va continua să se implice activ în căutarea modalităţilor de soluţionare a problemei transnistrene bazate pe respectarea suveranităţii, integrităţii teritoriale şi a statutului neutru al Republicii Moldova, cu stabilirea unui statut special pentru Transnistria".
Faptul că documentul conţinea un aliniat cu referire la problema transnistreană a provocat rumoare marţi pe reţelele de socializare şi a dat naştere la diverse speculaţii, dintre care unele mergând până la posibilitatea ca Moscova să recunoască independenţa Transnistriei, pe care să o folosească drept un cap de pod împotriva Ucrainei.
Editorialistul Nicolae Negru de la Ziarul Naţional din Chişinău consideră că anularea decretului din 7 mai 2012 este dictată de intenţia lui Putin de a sublinia revizuirea relaţiilor cu SUA şi UE, ca reacţie la sprijinul militar şi financiar pe care acestea le acordă Ucrainei.
Analistul politic moldovean este de părere că nu relaţiile cu Republica Moldova au influenţat decizia lui Vladimir Putin, chiar dacă Moscova a atacat în mod repetat în ultimul timp conducerea proeuropeană de la Chişinău.
"Relaţiile cu Republica Moldova şi problema transnistreană, chiar dacă enervează Moscova, nu au jucat, din punctul nostru de vedere, un rol decisiv în anularea documentului respectiv, document care, de altfel, nu împiedică Rusia să comploteze împotriva guvernării actuale. Altfel ar trebui să credem că Moscova e pe cale să-şi revizuiască şi relaţiile cu alte state CSI, la care se face referire în conceptul de politică externă a Federaţiei Ruse", subliniază Nicolae Negru.