Austria se opune în continuare aderării României la spațiul Schengen, anunță cancelarul Austriei. Este nevoie de o reformă a acestuia pentru a primi noi membri, afirmă oficialul austriac.
Bulgaria și România ar trebui sprijinite cu fonduri pentru securizarea frontierelor și controlul migrației, dar asta nu va fi suficient, spune cancelarul austriac.
Declarația a venit în timpul unei discuții la Viena cu omologul său bulgar. Nehammer a subliniat că, la ora actuală, protecția frontierei este și mai importantă, din cauza conflictului din Orientul Mijlociu. Acest lucru ar putea duce la creșterea numărului de migranți ilegali în Europa.
Bulgaria, partenerul care strică relația
Discuțiile privind aderarea la spațiul Schengen au loc la pachet. Dar există mari diferențe între punctele acumulate de România și Bulgaria, la toate capitolele: migrație, stabilitate politică, reformă în justiție, siguranță pe străzi, etc. Împotriva vecinilor s-a poziționat nu doar Austria, ci și Olanda. Guvernul de la Haga este interimar, după demisia premierului Mark Rutte, iar alegerile au loc abia în noiembrie. Trebuie să se miște extrem de rapid noul Guvern pentru a reevalua Bulgaria, în perspectiva ultimului consiliul JAI din 4 decembrie 2023. În plus, vecinii bulgari chiar au o problemă mare pe cap: migrația ilegală, fenomen în creștere. Anul trecut, s-a dublat numărul migranților care au încercat să ajungă în Bulgaria pe la granița bulgaro-turcă.
Deşi principala concluzie a celor şase rapoarte de evaluare Schengen, încheiate în decembrie 2010, pentru termenul iniţial asumat - 27 martie 2011 - a fost că România a ajuns într-un stadiu avansat în ceea ce priveşte implementarea acquis-ului Schengen şi era în mare parte pregătită să adere la spaţiul Schengen, la 21 decembrie 2010, Franţa şi Germania au cerut oficial amânarea aderării Bulgariei şi României la Spaţiul Schengen.
Comisia a instituit Mecanismul de cooperare şi de verificare (MCV), ca măsură tranzitorie pentru România şi Bulgaria, după aderarea la UE, pentru problemele legate de nefinalizarea reformei judiciare, de corupţie şi, în cazul Bulgariei, de criminalitatea organizată. Comisia a continuat să evalueze evoluţia Bulgariei şi a României pentru dezvoltarea sistemelor administrative şi judiciare, astfel încât să-şi poată îndeplini obligaţiile aferente statutului de membru al UE şi să poată asigura aplicarea corectă a legislaţiei, politicilor şi programelor europen.
Deşi aderarea la Schengen nu este legată explicit de MCV, mai multe ţări, între care Germania, Franţa, Olanda, Suedia, Finlanda şi Belgia, au cerut ca aderarea Bulgariei şi a României la Schengen să fie condiţionată de progresele înregistrate în cadrul MCV.
Următorul și ultimul Consiliu JAI din 2023 este programat pe 4 Decembrie, însă e prea puțin timp pentru răzgândiri. Președintele României deja pregătește terenul pentru a doua parte a anului 2024, când Ungaria va prelua președinția Consiliului UE. "Am vorbit și de aderarea României la Schengen. Contăm pe sprijinul Ungariei, care susține extinderea”, a spus Klaus Iohannis.
