La 8 fix, ora locală, la Consiliul UE din Luxemburg ajunge Fernando Grande-Marlaska, ministrul de interne spaniol. Oficialul care conduce ședința miniștrilor de interne, în format JAI, adică forul care ne poate duce în Schengen.
Îmi spune, întrebându-l care mai sunt șansele ca, până la finalul anului, România să adere la Schengen: ”Sunt sigur că va fi posibil. Voi face tot ce pot pentru reuniunea din decembrie, pentru a ajunge la un acord. Încercăm să ajungem la acest acord și țin pumnii strânși pentru asta, dar și muncim din greu”.
Maria Moiș, jurnalist Euronews: Și Austria?
Fernando Grande-Marlaska (Spania): Lucrăm împreună cu Austria, cu toate cele 27 de state membre, și cred că până la urmă vom avea succes.
Ministrul spaniol precizează că Austria continuă să se opună extinderii spațiului Schengen, dar ”încercăm să depășim asta, să mergem înainte”.
”Orice este posibil”, cea mai versatilă variantă de răspuns
O dată, pentru că, întotdeauna orice este posibil. Și apoi, pentru că Spania își menține discursul avut de dinainte de a prelua președinția rotativă a Consiliului UE: vă susținem cauza, meritați să fiți în Schengen și voi și bulgarii.
Spania spune că își face partea, însă asta nu se traduce automat în succes și nici măcar într-o garanție. În ciuda eforturilor făcute de Guvernul spaniol, este nevoie de unanimitate pentru ca dosarul de aderare la Schengen să ajungă în consiliul JAI, din decembrie 2023. Autoritățile române nu riscă un nou eșec, ca în decembrie 2022, când deși poziția îndârjitei Austrii era clară, fostul Guvern a insistat și, pentru prima dată în istorie, a cerut un vot.
Atât președintele Klaus Iohannis, mai demult, cât și ministerul afacerilor interne, într-un comunicat de presă remis deunăzi, arată că ”punerea pe ordinea de zi a Consiliului JAI sau a unui alt Consiliu a subiectului extinderii spațiului Schengen este oportun,ă doar în momentul în care este securizat sprijinul tuturor Statelor membre UE”.
Doar șase săptămâni până la următorul JAI din 2023
Austria încă îl are pe ”nu” în față, iar următorul și ultimul Consiliu JAI din 2023 este programat pe 4 Decembrie, prea puțin timp pentru răzgândiri. Guvernul de la Viena s-a grăbit să respingă solicitarea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, din septembrie, când a spus ”să le permitem să intre în sfârșit în spațiul Schengen, fără nicio altă amânare”.
În replică, ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, a explicat că ”în acest moment, nu are sens să vorbesc despre o extindere a spațiului Schengen. Avem nevoie de mai multe controale, nu mai puține (…) În prezent, cifrele migrației sunt în creștere în toată Europa”, citat de Euractiv.com.
Oficial, Austria nu poate arunca în cârca României problema migrației care a cuprins Europa, dar se folosește de reintroducerea temporară a controalelor la granițele interne din unele țări Schengen pentru a spune că sistemul nu funcționează și trebuie reformat. L-am reîntâlnit pe ministrul Karner la Consiliul JAI din 19 octombrie, desfășurat la Luxemburg. La intrare, în zona dedicată întâlnirii jurnaliștilor cu oficialii, l-am întrebat care sunt acum motivele Austriei pentru respingerea aderării României, dar a preferat să-și continue drumul fără să răspundă.
România s-a mai urcat pe un val de încredere oferit de Comisia Europeană și în toamna anului 2022, când Ursula von der Leyen a mulțumit României pentru ajutorul acordat Moldovei în gestionarea crizei energetice.
”Am discutat despre eforturile României de a adera la Schengen, pe care Comisia Europeană le sprijină pe deplin”, spunea șefa UE, în octombrie 2022, după o întâlnire cu fostul premier Nicolae Ciucă.
Tot ce spune Comisia Europeană și Parlamentul European sunt doar semnale politice, fără putere legislativă. Declarativ, România este susținută de la cel mai înalt nivel, dar ușa se închide de fiecare dată la Consiliul UE, format din reprezentanții țărilor membre și unde se dă finalmente un vot politic. Degeaba avem mulți prieteni, dacă nu reușim să biruim un singur oponent.
Bulgaria, partenerul care strică relația
Discuțiile privind aderarea la spațiul Schengen au loc la pachet. Dar există mari diferențe între punctele acumulate de România și Bulgaria, la toate capitolele: migrație, stabilitate politică, reformă în justiție, siguranță pe străzi, etc. Împotriva vecinilor s-a poziționat nu doar Austria, ci și Olanda. Guvernul de la Haga este interimar, după demisia premierului Mark Rutte, iar alegerile au loc abia în noiembrie. Trebuie să se miște extrem de rapid noul Guvern pentru a reevalua Bulgaria, în perspectiva ultimului consiliul JAI din 4 decembrie 2023. În plus, vecinii bulgari chiar au o problemă mare pe cap: migrația ilegală, fenomen în creștere. Anul trecut, s-a dublat numărul migranților care au încercat să ajungă în Bulgaria pe la granița bulgaro-turcă.
Un ofițer pentru relații externe al Agenției ONU pentru Refugiați din Sofia a spus pentru InfoMigrants că Bulgaria a primit aproximativ 20.000 de cereri de azil anul trecut „cel mai mare număr, într-un singur an, în peste 30 de ani de statistici”.
Bulgaria a prezentat în cadrul Consiliului JAI din 19 octombrie măsurile luate pentru a întări granița externă a UE. Și România a arătat în cadrul Consiliului JAI de la Luxemburg că ”a menținut criteriile tehnice privind protecția frontierelor și aplicarea aquis-ului Schengen”, lucru recunoscut și de austrieci, deși se opun în continuare extinderii proiectului Schengen. România a fost lăudată în Consiliu inclusiv de către Comisia Europeană pentru proiectul pilot, finanțat de executivul european la granița cu Serbia.
”Avem proiecte pilot în desfășurare și în România și în Bulgaria, și o să menționez asta în Consiliu, pentru că progresele raportate sunt extrem de pozitive. Este vorba de cum să protejăm mai bine granițele externe, și asta este important și pentru intrarea în Schengen a României și Bulgariei, dar și pentru gestionarea migrației, ca să ne asigurăm că putem proteja granițele externe și putem avea proceduri rapide la granițe pentru cei care aplică pentru azil, iar cei care nu vor fi eligibili să poată fi returnați. Rezultatele de până acum sunt foarte bune, foarte promițătoare, și asta voi spune astăzi în Consiliul Jai”, a transmis comisarul european responsabil de afaceri interne, Ylva Johansson.
Orice este posibil. Oricând. Și succesul și eșecul. Președintele României deja pregătește terenul pentru a doua parte a anului 2024, când Ungaria va prelua președinția Consiliului UE. "Am vorbit și de aderarea României la Schengen. Contăm pe sprijinul Ungariei, care susține extinderea”, a spus Klaus Iohannis, de față cu președinta Katalin Novak, la Budapesta.
