Candidatul reformist Massoud Pezeshkian şi cel ultraconservator Said Jalili se află pe primele două locuri în alegerile prezidenţiale desfăşurate vineri în Iran, conform rezultatelor parţiale publicate sâmbătă dimineaţa de Ministerul de Interne, potrivit Agerpres.

Dacă această tendinţă se va confirma şi niciun candidat nu va obţine mai mult de 50% din sufragii, cei doi se vor califica pentru un al doilea tur pe 5 iulie.

Știrea inițială

Pe 19 mai, președintele Iranului, Ebrahim Raisi, și-a pierdut viața într-un accident de elicopter. În consecință, s-au stabiulit alegeri anticipate, care au început acum, pe 28 iunie.

Printre candidați există și Massoud Pezeshkian (69 de ani), chirurg cardiac și fost ministru reformist al Sănătății. El promite o abordare diferită atât în ​​țară, cât și în străinătate. Astfel, în ciuda așteptărilor, "există deodată un element de suspans și imprevizibilitate în Iran", potrivit BBC.

Au început alegerile prezidențiale din Iran

Se știe că regimul actual al ayatollahilor controlează absolut tot în Iran. În ceea ce privește sistemul electoral din Republica Islamică Iran, chestiunile sunt strict controlate, iar candidații sunt cu toții examinați de un comitet influent de clerici înainte de a putea candida. În plus, mai exte o problemă, acee a refuzului cetățenilor de a vota.

Însă candidatul Massoud Pezeshkian a declarat drept "imorale" acțiunile poliției de moravuri din Iran, care impun coduri vestimentare stricte asupra femeilor și alte restricții.

Regulile privind purtarea hijabului sunt acum încălcate în mod regulat de femei, iar Pezeshkian a făcut o promisiune: "Dacă purtarea anumitor haine este un păcat, comportamentul față de femei și fete este de 100 de ori un păcat mai mare. Nicăieri în religie nu există permisiunea de a te confrunta cu cineva din cauza vestimentației".

De asemenea, el a promis că va încerca să îmbunătățească relațiile Iranului cu Occidentul și să că va încerca să revigoreze discuțiile pe tema nucleară, în speranța de a pune capăt sancțiunilor care au paralizat economia țării. Pezeshkian a fost susținut public de doi foști președinți reformiști, Hassan Rouhani și Mohammad Khatami și de fostul ministru de externe, Mohammad Javad Zarif.

Mitingurile sale de campanie au atras mulțimi tot mai mari în preajma zilei votului. Iar joi, 28 iunie, doi candidați au renunțat la candidatură, într-o aparentă încercare a organizației clericale de a evita împărțirea votului conservator.

Pezeshkian ar avea șanse să câștige alegerile din Iran

Cele mai recente sondaje de opinie îl dau pe Pezeshkian în fruntea lui Mohammad Baqer Qalibaf, un fost comandant al Gărzilor Revoluționare din Iran, care este în prezent președintele Parlamentului, și în fața lui Saeed Jalili, un fost negociator dur în domeniul politicii nucleare. Conservatorii se opun însă negocierilor cu Occidentul și susțin că Iranul poate reuși în ciuda sancțiunilor.

Cifrele prezenței la vot sunt văzute ca un test-cheie al legitimității Republicii Islamice. Au atins minime-record la alegerile parlamentare din martie și la ultimele alegeri prezidențiale din 2021.

Liderul suprem religios, ayatollahul Ali Khamenei, care este autoritatea supremă din Iran, a cerut "o prezență maximă" la vot. Iar un nucleu solid de susținători ai regimului vor vota cu siguranță. Însă mulți iranieni tineri și din clasa de mijloc sunt profund dezamăgiți și neîncrezători în orice proces politic organizat de Republica Islamică, iar acum doresc să pună capăt celor 45 de ani a unei astfel de guvernări.

"Sunt o mulțime de panouri pe străzi care le cer oamenilor să voteze pentru o zi de mâine mai bună, dar pur și simplu nu mai înghițim asta. Nimeni nu mai vrea să voteze", a spus un student de 20 de ani, potrivit sursei citate.

De la moartea tinerei Mahsa Amini, în 2022, care se afla în detenția poliției și de la revolta națională pe care a declanșat-o decesul ei, prăpastia dintre liderii Iranului și popor s-a adâncit dramatic. A urmat o represiune brutală împotriva protestatarilor, care a întărit ura față de regim, în special în rândul generației Z.

Speranțele puse pe reformiști în trecut au fost năruite în mod repetat. Și, în ultimii ani, cei care doresc reforma sistemului au fost din ce în ce mai marginalizați. Fostului președinte Hassan Rouhani nici măcar nu i s-a permis să candideze la ultimele alegeri pentru un organism influent, Adunarea Experților, a cărui sarcină este să numească Liderul Suprem.

Mulți iranieni și-au pierdut speranța că va fi adusă vreo schimbare semnificativă în urma votului, chiar și în rândurile votanților în vârstă.

"Eu nu voi vota anul acesta. Știu că nimic nu se va schimba. Economia este într-o stare atât de gravă și o generație de tineri acum vrea doar să părăsească Iranul", a spus o femeie de 70 de ani, din Teheran, care a votat anterior candidați reformiști.

Azad, o activistă pentru drepturile femeilor, închisă în timpul protestelor, a descris aceste alegeri drept un "circ electoral".

"Când păpușarul este o singură persoană, pe nume Khamenei, nu contează ce nume iese din urna de vot. Nu avem încredere în ei și nu vrem să fim manipulați din nou", a spus Azad.

În apogeul acestor tulburări, oamenii au scandat, în mod repetat, acest slogan, pe străzi: "Reformist sau conservator, jocul s-a terminat".

Unii cred însă că instituția clericală i-a permis lui Pezeshkian să se prezinte doar ca parte a unui efort de a crește prezența la vot.

Astfel, sunt și persoane care spun că vor vota, în speranța unei schimbări pe care o reprezintă Pezeshkian, pentru iranienii cu mentalitate liberală.

"Voi vota pentru Pezeshkian. Cred că schimbarea poate veni doar din interiorul Iranului, prin reformă", a spus Maryam, în vârstă de 54 de ani. Ea sușține că apreciază faptul că Pezeshkian nu are "antecedente" cu forțele de securitate și că este "curat", fără acuzații de corupție împotriva lui.