Arta nu poate fi făcută fără singurătate. O singurătate bună, a artistului, în atelierul său, în timp ce creează. Tehnologia însă, asaltul excesului de informație asupra omului, toate acestea vor schimba decisiv inclusiv felul în care va arăta arta viitorului.
Sunt gândurile și convingerile lui Adrian Ghenie, artistul român despre care a auzit întreaga lume. Este cel mai bine cotat pictor român contemporan, în cadrul licitațiilor de artă de la case precum Christie’s sau Sotheby’s.
După 14 ani, la inițiativa ArtEncounters, Adrian Ghenie a expus din nou în România lucrările sale, de această dată, însă, în cadrul unei expoziții personale, la Timișoara: Corpul Imposibil este numele expoziției care reunește 15 lucrări: 3 tablouri și 12 schițe. Tema este cât se poate de actuală: omul în raport cu excesul de tehnologie.
Tema expoziției este, de fapt, o continuare a unor subiecte pe care artistul Adrian Ghenie le-a abordat și în lucrările sale din anul 2022. Mai exact, felul în care tehnologia folosită în exces, dar și dispozitivele digitale transformă în zilele noastre inclusiv limbajul corpului uman.
Adrian Ghenie : ”Practic, tot ce aveți dumneavoastră aici, un gadget în mână, creează un soi de postură. Eu aș numi limbajul acesta corporal, l-aș defini prin cuvintele acestea: pasivitate anxioasă. Adică practic nefiind, de fapt, un instrument. Instrumentul participă la fizicalitate. Iei o greblă, de exemplu, ea îți induce o mișcare, mașina de scris avea o chestie fizică. Telefonul, în schimb, te pune într-un soi de suspans. Stai, pentru că urmează să extragi de acolo o informație care după aia îți va defini o stare, da?”
Pe Adrian Ghenie l-am întâlnit la Timișoara, chiar la vernisajul expoziției. Un artist scump la vedere, de obicei retras și foarte puțin expus în spațiul mediatic, artistul s-a întâlnit, de această dată, cu publicul venit special să îl cunoască, în cadrul unei sesiuni Meet the Artist.
Am descoperit un artist modest, cu un discurs echilibrat, despre arta sa, dar și despre mersul lumii, în general. O lume în schimbare pe care nu și-a dorit niciodată să o înțeleagă neapărat, ci să o picteze exact așa cum este ea.
De altfel, spune Adrian Ghenie, marile teme ale omenirii nu s-au schimbat, ele sunt aceleași. Ce s-a schimbat totuși este felul în care ne raportăm la realitate, prin intermediul unor instrumente complet diferite: cum ar fi dispozitivele digitale sau chiar… inteligența artificială.
Adrian Ghenie : ”Pentru prima dată în istorie, am creat și simțim că acel ceva s-ar putea să ne concureze. Și automat apare o frică, are o chestie biblică totul, ai aceeași ecuație psihologică acolo. Creatorul, creația și îi spune să nu facă ceva și din momentul ăla începe să-l bănuie că va face. Adică creatorul care nu are încredere în propria lui creație, nu? Și asta mi se pare interesant că am dezvoltat chestia asta în paralel, un limbaj de facto fără precedent, pasivitatea astea care n-o să dispară, indiferent de gadget-urile care apar. Eram zilele trecute la Berlin și eram într-o cameră care avea un geam de sus până jos. Și la un moment dat am văzut un tip care mergea și ținea un telefon, s-a oprit furios, după aia a zâmbit și a mers mai departe, apoi a apărut o tipă cu un cărucior cu căști, toată lumea era într-o pasivitate anxioasă.”
”Corpul Imposibil” este o continuare a unui alt proiect semnat de Adrian Ghenie, în anul 2022, ”The Fear of Now”, Teama de Acum. Firul roșu care leagă cele două expoziții este maniera în care artistul își expune personajele aflate într-o relație din ce în ce mai complicată cu tehnologia, cu platformele de socializare, dar și cu propriul corp.
Corpul uman și limbajul acestuia sunt transformate complet de prezența dispozitivelor digitale. Asistăm, de fapt, la o dezvoltare a anatomiei, prin instrumentele tehnologiei. Rezultatul? Personaje caricaturale, uneori grotești care ne amintesc de lucrările lui Hieronymus Bosch sau Otto Dix.
Diana Marincu, curatoarea expoziției ”Corpul Imposibil”: Este interesant faptul că a început această preocupare în laboratorul lui creativ, în special odată cu pandemia, dar și cu niște constatări pe care le-a făcut apropos de felul în care s-a schimbat postura corpului uman, în ultimele decenii, raportul nostru cu corpul acesta al tehnologiei, faptul că atingem de multe ori mai des un telefon decât atingem o ființă umană, e o realitate cu care trăim sau faptul că privim ecranul unui laptop mai des decât privim pe fereastră. El s-a gândit de exemplu la cum arătau corpurile umane în perioada Renașterii sau a Barocului și ce e distinct acum când ieșim pe stradă și vedem că toată lumea are privirea îndreptată spre telefon.
Ovidiu Șandor, președinte ArtEncounters: Este poate forma lui de a problematiza această relație pe care o avem cu tehnologia, un subiect care se leagă foarte bine și cu tema Bienalei ArtEncounters care se deschide pe 19 mai, o bienală care se uită din nou la relația dintre știință și artă, dintre tehnologie și oameni, mai ales că acum ochii publicului sunt ațintiți și către inteligența artificială, care uită că a ajuns pe calculatoarele fiecăruia dintre noi. Deci, credem că sunt subiecte importante și relevante, nu doar pentru practica lui Adrian Ghenie, ci pentru fiecare dintre ei.
Limbajul corporal, în zilele noastre, este definit printr-o pasivitate anxioasă
Telefonul te pune într-un soi de suspans, apoi îți definește starea. Sunt premisele de la care Adrian Ghenie a conturat ideea noii sale colecții, Corpul Imposibil. Tot ceea ce ne înconjoară, din antichitate până azi, totul este inspirație. Iar sarcina artistului este să surprindă realitățile istoriei, cu toate transformările ei.
Adrian Ghenie : ”Cred că gelozia este unul dintre motoarele esențiale ale unui artist. Te uiți la lucruri și unele te fac gelos. Ca atare, ai vrea o variantă personală. Dar nu gelozia pe contemporani. Să ne înțelegem. Aia e cumva toxică. Dacă mă duc într-un muzeu și văd un El Greco care mi se pare că e...Îți dau un exemplu concret. Mă uitam acum la un El Greco și erau două personaje care se uitau la ceva bucată aprinsă. Fețele lor erau luminate de acel jar. Și mă gândeam că este practic ca și cum ar fi luminate două personaje care se uită la telefon. Aia mi se părea că da, mi-a plăcut lucrarea respectivă, aș putea să-i găsesc și eu o variantă.”
Adrian Ghenie trăiește în prezent la Berlin. S-a născut în anul 1977, la Baia Mare. În anul 2015, acesta a reprezentat România la Bienala de Artă de la Veneția, cu proiectul Darwin’s Room.
Este unul dintre cei mai de succes artiști contemporani în cadrul licitațiilor. Lucrările sale s-au vândut și pentru sume care au ajuns la 10 milioane de dolari.
Expoziția Adrian Ghenie, ”Corpul Imposibil”, poate fi vizitată, la Timișoara, până pe data de 18 iunie.
