Astăzi se împlinesc 149 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, sculptorul român născut la Hobița, în județul Gorj, dar care a câștigat faima la Paris. În această zi, în care îl celebrăm pe Brâncuși, ne amintim și de „Cumințenia Pământului”, lucrarea de artă pe care statul român nu a reușit să o cumpere de la proprietarii de drept. Nu s-a putut sau... nu s-a vrut. Iată ce a însemnat subscripția publică din 2016.
De ce a eșuat subscripția publică pentru „Cumințenia Pământului”, sculptura lui Constantin Brâncuși
Alida Mocanu, jurnalistă Euronews: Ce înseamnă „Cumințenia Pământului”, sculptura realizată de Constantin Brâncuși, pentru statul român? Lucrarea a fost evaluată la 30 de milioane de euro. Proprietarii acesteia au decis să o vândă pentru 11 milioane către statul român. Se întâmpla în anul 2016. Însă, subscripția publică pentru achiziționarea lucrării... a eșuat.
Suma de 11 milioane de euro pe care statul se angaja să o plătească proprietarilor însemna cinci milioane de euro din bugetul de stat și șase milioane colectate prin implicarea societății, mai exact prin subscripție publică. Românii puteau dona doi euro, prin SMS, sau alte sume în conturile deschise pentru achiziția operei de artă. În urma subscripției, a fost adunată suma de aproximativ 1.300.000 de euro.
În aceste condiții, vânzarea către stat a „Cumințeniei Pământului” nu a mai avut loc. Mai mult, campania a fost ușor, dar sigur, politizată, prin declarațiile unor politicieni care, în an electoral 2016, criticau subscripția pentru lucrarea lui Brâncuși.
Vlad Alexandrescu, profesor universitar și fost ministru al Culturii: Acest lucru nu ar fi trebuit să se întâmple. A fost o reacție greșită a oamenilor politici, a partidelor importante din România care nu au înțeles că, de fapt, în spatele campaniei, se afla o dorință profundă de a salva patrimoniul acestei țări. Și noi vedem cum Patrimoniul se ruinează în fiecare zi prin clădiri, monumente istorice aflate în stare de colaps, de pre-colaps.
Bogdan Grabowski, avocatul proprietarilor sculpturii „Cumințenia Pământului”: După anul 2016, în general, miniștrii Culturii au fost dezinteresați de această problemă. La un moment dat, un ministru al Culturii ne-a făcut următoarea ofertă. A spus: Haideți să reluăm negocierile, să o cumpărăm la un preț mai mic decât v-a fost oferit în 2016.
Mihai Ghyka, fost secretar de stat în Ministerul Culturii: Cred că românii înșiși nu sunt conștienți de valoarea lor și cred că cei mai aspri critici suntem noi înșine față de ceea ce se întâmplă în jurul nostru. Ar trebui sau ar fi de dorit ca, în primul rând, prin educație, prin școală, să se vorbească despre românii valoroși care au marcat istoria, fie a literaturii, fie a sculpturii, în cazul lui Brâncuși, a artei, fie a muzicii. Poate îi vom prețui mai bine când nu vor mai fi. Despre asta este vorba.
Eșecul subscripției, susțin toți cei implicați, a fost consecința unui cumul de factori: nu doar de ordin politic, ci și la nivel de mentalitate colectivă, a felului în care ne simțim sau nu, ca societate, datori să recunoaștem și să promovăm valorile naționale.
Avocatul proprietarilor lucrării „Cumințenia Pământului” ne-a povestit ce a însemnat parcursul sculpturii, recuperate de la statul român, în urma unui proces care a durat nouă ani. Lucrarea fusese cumpărată de la Brâncuși în anul 1910 de către un prieten al acestuia, inginerul-constructor Gheorghe Romașcu, apoi a fost parte a unei expoziții retrospectivă Brâncuși, în anul 1956-1957, la Muzeul Național de Artă al României. Statul comunist nu a mai restituit-o atunci proprietarilor.
Bogdan Grabowski, avocatul proprietarilor sculpturii „Cumințenia Pământului”: În anul 2001, a început procesul pentru revendicarea sculpturii, în anul 2010, procesul s-a terminat. În acel moment, Muzeul Național de Artă a scos-o din expoziția publică și a depozitat-o timp de doi ani în depozitul său. În perioada 2010-2012, neavând vreun răspuns cu privire la punerea în posesie, statul tot tărăgăna acest moment, ne-am adresat Ministerului Culturii și am pus următoarea întrebare: Doriți să cumpărați lucrarea? Doriți să o expuneți la muzeu? Sau doriți să ne-o restituiți în posesie?
Vlad Alexandrescu, profesor universitar și fost ministru al Culturii: Era prima dată când statul român, Ministerul Culturii, era confruntat cu această problemă în mod foarte serios, de a exercita preemțiunea pe o operă de artă care ieșise în licitație.
Experiența proprietarilor în negocierile cu statul român nu este deloc cea mai fericită.
Alida Mocanu: Când v-a contactat ultima dată pe dvs un reprezentant al statului român pentru a renegocia?
Bogdan Grabowski, avocatul proprietarilor sculpturii „Cumințenia Pământului”: Ultimele discuții le-am avut când a fost ministru domnul Romașcanu. Cred că a fost de două ori ministru, cred că în primul ministeriat.
Mai exact, în urmă cu aproximativ șapte ani. Între timp, „Cumințenia Pământului” așteaptă cuminte să i se întâmple vreo minune.
Urmăriți materialul integral duminică, la emisiunea CULT de la Euronews România.
