Respingerea candidaturii lui Mircea Cărtărescu de către Academia Română a stârnit un val de reacții în societate. Vocile literare acuză conducerea Academiei de o poziționare suveranistă și antioccidentală, care reiese din declarațiile sau activitățile unora dintre membrii acesteia, precum și din votul dat săptămâna trecută în privința celui mai mare scriitor român contemporan.Un vot a lipsit ca Mircea Cărtărescu să fie acceptat pe lista membrilor-corespondenți ai Academiei Române.
Mircea Cărtărescu, la un vot în afara Academiei Române
Un vot a lipsit ca Mircea Cărtărescu să fie acceptat pe lista membrilor-corespondenți ai Academiei Române.
Aurel Pop, președintele Academiei Române: A obținut din 111 votanți, care este cvorumul în Academia Română, 73 de voturi pentru, 24 contra și 14 abțineri, prin urmare opozanții au fost relative puțini. Avea nevoie de 74 de voturi. Cu alte cuvinte, pentru a intra în Academia Română, i-a lipsit un vot.
Un vot care, cel mai probabil, nu a fost dat de unul dintre academicienii care i-au criticat pozițiile publice ale lui Cărtărescu față de scriitori români care au avut simpatii legionare sau chiar naziste.
Radu Vancu, scriitor: Acum, noi plătim decontul unor decenii, poate chiar secole de eroizare și inocentare totală a scriitorilor noștri majori. Cioran a scris articole admirative despre Hitler. După al Doilea Război Mondial, când ajunge în Franța și înțelege eroarea și dimensiunile crimei îngrozitoare la care a aderat, a spune asta despre Cioran nu înseamnă a-i face un deserviciu și nici culturii române, în ansamblu, ci dimpotrivă, înseamnă a-i trata cu respectul cuvenit scrisul și cu admirația cuvenită trezirea.
Oana Fotache, decanul Facultății de Litere a Universității din București: Aceste fapte sunt reale, probate de istorici de multă vreme: simpatiile legionare ale unor scriitori, poziționarea către o dreaptă conservatoare la nivelul epocii respective ale lui Eminescu, atitudinile antisemite foarte clare. Toate lucrurile astea au existat ca atare. Faptul că alegem să le ascundem, să nu vorbim despre ele și să reproșăm celor care vorbesc liber că fac asta, e tot un simptom al unei raportări mitizante la trecut, false, care se ascund sub faldurile unui patriotism de carton.
„Nu e o coincidență că ai o treime de Academie Română care-l respinge pe Cărtărescu și ai o treime din Parlamentul României populat cu partide extremiste”
Iar acest tip de patriotism domină conducerea Academiei Române, mai spun vocile lumii literare.
Radu Vancu, scriitor: Eu cred că nu e o coincidență aritmetică faptul că ai o tremie de Academie Română care-l respinge pe Mircea Cărtărescu și ai o treime din Parlamentul României populat cu partide extremiste. Mie mi se pare că e o oglindă perfectă: același spirit extremist și foarte gălăgios care a umplut o treime din Parlamentul României este spiritul care populează o treime din Academia Română și îl respinge pe Mircea Cărtărescu.
Oana Fotache, decanul Facultății de Litere a Universității din București: E păcat și tragic că nu ne putem recunoaște valorile așa cum ar trebui. Nu avem atât de multe. Opera lui Cărtărescu și cinematografia românească sunt, poate, cele mai cunoscute situații în care cultura romînească circulă în lume foarte mult.
„Academia ar trebui să fie suma celor mai bune creiere și celor mai bune inimi ale poporului ăstuia”
Mircea Cărtărescu a mulțumit public pe Facebook pentru susținerea pe care a primit-o din partea societății și a lumii culturale românești.
Între timp, președintele Academiei Române, Aurel Pop, spune că cel mai probabil, Cărtărescu va deveni membru al celui mai înalt for cultural al țării. La un moment dat.
Aurel Pop, președintele Academiei Române: Conform statutului Academiei Române, după un timp, șase luni, poate să fie un an, secția poate reitera propunerea și votul se reia, mai ales că în secția de Filologie și Literatură, Cărtărescu a fost votat în unanimitatea celor participanți.
Radu Vancu, scriitor: Academia Română e normal să fie conservatoare. Toate academiile din lume sunt conservatoare, dar nu e normal să fie antimodernă, antioccidentală, prorusă prin unele voci. Trebuie ca această majoritate pro-europeană a Academiei Române să devină și cea care are dominanța instituțională, cea care conduce Academia Română și cea care o pune pe drumul ei drept. Academia Română ar trebui să fie suma celor mai bune creiere și celor mai bune inimi ale poporului ăstuia.
