Ziua Națională a României se sărbătorește la data de 1 decembrie, începând cu anul 1990. La 1 decembrie 1918, Adunarea Naţională de la Alba Iulia a adoptat rezoluţia Unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România.
Ziua Națională a României a fost sărbătorită cu o paradă militară, în Piața Arcului de Triumf din București și va fi marcată, în restul zilei, prin alte evenimente organizate de Ministerul Apărării Naționale
„Imnul și drapelul reprezintă simbolurile acestei națiuni, pe care noi le respectăm. Nu începem ceremoniile fără a cânta imnul. Ne reprezintă, dar le și apărăm. Există o ordine a detașamentelor atunci când formăm acest bloc de paradă, noi planificăm această paradă militară. Nu aș spune o ordine a importanței, pentru că toți militarii de la paradă sunt importanți, dar deschidem parada cu drapelul de luptă, comandantului blocului de paradă se afla în fruntea detașamentelor, avem drapelele de luptă, care s-au remarcat prin acțiuni în teatre de operații, misiuni în afara țării. Primul detașament care a defilat a fost acela al Drapelelor de Luptă. Al doilea detașament a fost al militarilor răniți în teatrele de operații și cred că este un moment important, în care noi trebuie să ne gândim la toți cei care au luptat. Sunt mulți militari care au căzut pe front, care au fost răniți, au fost familii care au avut de suferit și gândurile noastre trebuie să se îndrepte către ei”, a declarat Cornel Tănăsescu, comandor.
„În Marea Neagră pericolul de mine este unul real”
Acesta a mai explicat că „efortul operativ al Forțelor Navale în acest an este unul foarte ridicat, pentru că în Marea Neagră pericolul de mine este unul real”.
„Forțele navale sunt angajate cu personal și capabilități în a reduce acest risc, în a oferi libertate de navigație navelor comericale, a asigura un flux comercial în Marea Neagră, care să permită desfășurarea activităților economice, la un nivel normal. Noi avem capabilități disponibile 24 din 7, pentru a acționa în distrugerea acestui pericol. Avem echipaje, nave pregătite, putem acționa pe baza informațiilor pe care le primim de la navele comerciale sau când descoperim prin senzorii proprii. Nava aflată în serviciul de luptă permanent va fi desemnată cu misiunea de a neutraliza această mină, cu sprijinul scafandrilor. Este o misiune complicată, pentru că este un pericol real”, a mai adăugat Cornel Tănăsescu.
„NATO reprezintă o ancoră de securitate foarte solidă”
De asemenea, a precizat și faptul că „NATO reprezintă o ancoră de securitate foarte solidă și nu numai NATO, ci și apartenența la UE”.
„Armata și Statul Major al Forțelor Navale derulează programe de înzestrare pe mai multe direcții, evaluăm situația de securitate, războiul ne oferă destule lecții identificate, pe care le luăm în calcul când analizăm perspectiva dotării cu noi capabilități. Creșterea procentului alocat de la 2 la 2,5 din PIB oferă o perspectivă favorabilă derulării într-un ritm optim al acestor programe de înzestrare. NATO ne ajută și tehnic, dar și din punctul de vedere al instruirii”, a mai adăugat el.
Întrebat care este diferența dintre trecut și prezent în ceea ce privește acest domeniu, comandorul a spus că „evoluțiile sunt remarcabile”.
„Am intrat în Academia Navală în 1992 și în 1997 am absolvit, deci am 30 de ani de când am intrat în acest sistem militar și vă mărturisesc că evoluțiile sunt remarcabile, atât tehnică, cât și din punctul de vedere al modului de acțiune, al procedurilor pe care le aplicăm în acest moment. Am prins și momentul aderării la NATO, o schimbare importantă, am făcut comparația între cum ne instruiam înainte și cum o facem acum. Simțim forța Alianței și ne întărește. România este un actor important în NATO, este un furnizor de securitate regional și nu numai. România a participat cu 480 de militari la misiuni, numai în acest an. Avem un parteneriat strategic cu SUA și prezența aliaților americani o vedem, simțim sprijinul lor și ne antrenăm împreună”, a mai declarat el.
Întrebat ce a învățat România de la partenerii europeni și de la cei din NATO, Tănăsescu a răspuns că „aspectul cel mai important este cel al consecvenței și al convergenței obiectivelor pe dimensiunea de apărare între UE și NATO”.
Pe de altă parte, comandorul a adus în discuție și importanța pe care o are familia pentru cei care au ales cariera militară.
„Familia este foarte importantă”
„Familia este foarte importantă, sprijinul familiei este esențial pentru orice militar de carieră. Cariera militară presupune participarea la activități de instruire, la misiuni, în teatre de operații, iar acest lucru înseamnă o perioadă în care ești departe de familie și în care ai nevoie de sprijinul celor dragi, de aceea cred că lucrurile trebuie stabilite de la bun început atunci când îți alegi cariera militară, să conștientizei faptul că vei fi plecat pentru perioade lungi de timp de lângă familie și va trebui să discuți cu familia la modul serios cum ei se vor descurca fără ca tu să fii în preajma lor. Atunci când am îmbrăcat haina militară am știut la ce mă angajez. De asemenea, soția a înțeles de la bun început care este programul și care este modul de acțiune și de desfășurare al activităților în cadrul profesiei mele. Ulterior, și copilul a înțeles acest lucru. Acum putem spune că ne înțelegem foarte bine profesiile, care sunt limitările și lucrurile decurg foarte bine”, a mai spus el.
Comandorul a mai povestit că a ales să lucreze în Marină pentru că „a fost crescut la malul mării și tot ceea ce este legat de nave și de mare îi conferă un aer de libertate”.
În final a mai spus că este de părere că această carieră este una de viitor pentru toți tinerii din această țară.
