Tribunalul special pe care statele occidentale intenționează să îl creeze pentru a judeca crimele de război împotriva Ucrainei nu îl va putea judeca pe Vladimir Putin în lipsă, atâta timp cât acesta deține funcția de președinte al Federației Ruse, scrie Euronews.com.
Aceeași regulă se va aplica și premierului rus, Mihail Mișustin, precum și ministrului de externe, Serghei Lavrov, potrivit a doi oficiali europeni care cunosc procesul și care au vorbit cu Euronews.
Acești înalți oficiali pot fi urmăriți penal doar dacă sunt fizic prezenți în sala de judecată – un scenariu puțin probabil, având în vedere că Rusia nu recunoaște invazia Ucrainei ca fiind criminală și refuză să colaboreze cu instituțiile occidentale.
O alternativă ar fi un proces în lipsă, dar doar după ce Putin va părăsi funcția. Aceste condiții sunt prevăzute într-un proiect de acord care urmează să ofere baza legală pentru înființarea tribunalului special, în cadrul Consiliului Europei – o organizație pentru drepturile omului cu sediul la Strasbourg, care nu face parte din UE, dar colaborează îndeaproape cu blocul comunitar.
Lucrările tehnice s-au încheiat la sfârșitul lunii martie, în cadrul unei reuniuni a așa-numitului „Grup de bază” de la Strasbourg. Atunci au fost elaborate trei documente: un acord bilateral între Ucraina și Consiliul Europei, statutul tribunalului special și acordul privind gestionarea acestuia.
Semnarea acordului este programată provizoriu pentru 9 mai la Kiev, pentru a coincide cu Ziua Europei, însă data exactă va depinde de sprijinul politic.
Restricția privind procesele în lipsă este considerată un „compromis” între statele participante, a explicat un oficial european, adăugând că după luni de negocieri, această prevedere este acum „bătută în cuie” și nu mai poate fi modificată până la semnarea oficială.
„La final, e vorba despre politică și negocieri”
După ce Ucraina va semna acordul, textul va fi supus votului în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, care reunește reprezentanți ai celor 46 de state membre. Rusia a fost exclusă din organizație la scurt timp după declanșarea războiului.
Aprobarea acordului necesită o majoritate de două treimi – sprijinul larg din partea statelor membre face acest rezultat foarte probabil. Țări cunoscute pentru poziții mai prietenoase față de Moscova, cum sunt Ungaria sau Serbia, ar putea vota împotrivă sau s-ar putea abține, dar nu au drept de veto.
State democratice din afara Europei, precum Canada, Australia, Noua Zeelandă și Japonia, sunt de asemenea așteptate să se alăture inițiativei, conferindu-i astfel o legitimitate internațională extinsă.
SUA, care au adoptat recent o atitudine mai conciliantă față de Rusia, nu vor participa. În timpul administrației Biden, Washingtonul a susținut inițiativa de justiție pentru Ucraina, dar după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, orientarea s-a schimbat. SUA nu au participat la reuniunea Grupului de bază din martie, iar efectul eventualelor propuneri de pace promovate de Trump asupra procesului judiciar rămâne neclar.
„Peste 38 de state și Uniunea Europeană și-au exprimat sprijinul politic pentru înființarea tribunalului”, a declarat un purtător de cuvânt al Consiliului Europei pentru Euronews.
Potrivit oficialilor, tribunalul ar urma să fie amplasat la Haga – oraș cu tradiție în dreptul internațional, care găzduiește deja Curtea Internațională de Justiție (CIJ) și Curtea Penală Internațională (CPI).
CPI a emis deja un mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin și al unui adjunct al său, pentru deportarea ilegală a copiilor ucraineni în Rusia.
O justiție necesară
Crearea unui tribunal ad-hoc pentru crima de agresiune este o inițiativă susținută de președintele Volodimir Zelenski, pentru a asigura responsabilitatea față de invazia pe scară largă inițiată de Putin acum mai bine de trei ani.
Spre deosebire de crimele de război, crimele împotriva umanității sau genocidul – care vizează direct autorii faptelor (militari, mercenari) – crima de agresiune este o crimă de conducere, care îl țintește pe cel care are controlul decizional asupra statului agresor.
Agresiunea poate include invazia, ocuparea, anexarea, blocada porturilor sau orice altă formă de atac cu arme asupra unui alt stat.
Potrivit CPI, crima de agresiune se referă la „planificarea, pregătirea, inițierea sau executarea, de către o persoană aflată într-o poziție de control efectiv sau de direcționare a acțiunilor politice ori militare ale unui stat, a unui act de agresiune care, prin caracter, gravitate și amploare, reprezintă o încălcare flagrantă a Cartei ONU”.
Asta îl face pe Putin cel mai probabil inculpat într-un viitor proces.
Deși CPI și-a extins jurisdicția asupra crimei de agresiune prin Amendamentele de la Kampala, acestea se aplică doar statelor și cetățenilor statelor care au ratificat Statutul de la Roma. Rusia, la fel ca SUA și China, nu este parte semnatară.
Din acest motiv, aliații occidentali au analizat opțiunea creării unui tribunal ad-hoc cu puterea de a judeca exclusiv cazul războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
„Fără crima de agresiune, nu ar fi existat nici crimele de război”, a declarat în februarie Înaltul Reprezentant Kaja Kallas.
„De aceea, este extrem de important să existe responsabilitate și pentru această crimă. Niciun lider rus nu ar trebui considerat intangibil. Este esențial să transmitem un mesaj clar: crimele nepedepsite alimentează alte agresiuni”
