Vecini cu războiul. Pare un nume de film. Dar e realitatea pe care o traim de aproape un an. Nimeni nu a crezut că se va întâmpla. Nimeni nu credea că, în 2023, vom fi martorii unui război în toată regula în Europa. Poate uneori pare îndepărtat și poate unii s-au obișnuit cu el. Ca să înțelegem cât e de aproape, e de ajuns să ascultăm oamenii care aud bombele, îi simt mirosul și îi trăiesc efectele. Sunt românii de la granița cu Ucraina sau la mai puțin de 40 de minute de o zonă de bombardament. Insula Șerpilor.
Pe plajă la Sfântu Gheorghe a eșuat o mină. A fost detonată chiar la mal. Alte 4 mine au fost distruse în apele mării negre, iar la țărm ajung din când în când în când bucăți de metal.
Diana Sobaru, jurnalist Euronews: „Autoritățile fac apel la toți cei care desfășoară activități pe mare sau pe plajă, așadar pe uscat, să fie foarte atenți cu privire la orice obiect suspect pe care îl observă. Inclsiv mine marine: 53 au fost descoperite până acum în Marea Neagră de la începutul invaziei din Ucraina”.
Martori fără voie, localnicii din Sulina au trait clipe tensionate în perioada atcurilor de pe Insula Șerpilor aflată la doar 40 de kilometri de Delta Dunării.
Cornel Curcă, localnic: „S-a zdruncitat tare pământul au fost câteva explozii foarte puternice”.
Chiar dacă în zonă e liniște de câteva luni, localnicii nu au scăpat încă de teamă.
Eugen Neagu, localnic: „Vrem pace, e aproape, nu vedeți? Și în nord au căzut și în Republica Moldova, care nu e implicată în război și au căzut atâtea resturi de rachete, drone, sunt periculoase”.
Sezonul estival din Deltă, afectat
Ștefan Ivanov este președinte la Asociația Operatorilor Navelor de Agrement și Transport Rapid din Delta Dunării. Recunoaște că teama de război a compromis practic prima parte a sezonului estival din Deltă.
Ștefan Ivanov: „La început de conflict, s-au panicat oamenii, au sunat, au întrebat, au rezervat sejur, apoi l-au anulat, reprogramat”.
Numărul turiștilor care au venit în Delta Dunării a scăzut cu aproape 30 la sută vara trecută față de acum doi ani. Când era alt război. Cel contra COVID.
Țara de fugă a devenit punct de întâlnire
Încă din prima zi, 24 februarie, cel mai aglomerat punct de trecere a frontierei a României a fost Siret. Tot acolo, oamenii de rând au mers să îi ajute pe vecini, de la un ceai cald, la transport sau cazare. Acum pare liniște. România nu mai e doar țara de fugă. E și punctul de întâlnire.
Prin punctul de trecere a frontierei Siret încă mai trec aproape 2.000 de ucraineni în fiecare zi. Mai multe ONG-uri au rămas pe poziție. Dumitru Iavorinciuc a fost voluntar încă din prima lună de război.
Dumitru Iavorinciuc, voluntar: „S-au auzit și bombardante, s-au auzit și sirenele, care, în Cernăuți răsună aproape zilnic”.
Printre primii oameni ajunși în vama Siret pe 24 februarie este Corina Damaschin. Imediat ce a aflat că e război s-a dus acolo. Prima familie văzută, părinți și un copil de doi ani.
Corina Damaschin, voluntar: „Atunci am început să pun focul în sobe. Am zis pun focul în sobe, dacă vin oameni să pot ajuta. Nu am crezut niciodată că necesitatea va fi atât de mare”.
Războiul i-a schimbat viața. De profesie era asistent farmacist, iar la 46 de ani a ajuns studentă la Facultatea de Asistență socială.
Leonte Tiniuc, locuitor din Siret: „Nouă viața ne-a schimbat-o cam mult pentru că stăm sub tensiune și la ora actuală. Indiferent ce a spune Guvernul, statul și toate absolut. Până una alta, suntem aici aproape și poate da o bombă de aici din Cernăuți de undeva și ne-o zdrobi pe toți de aici”.
Familia Tiniuc a găzduit și ea patru refugiați. Spune că resurse mai are să ajute, dacă va fi nevoie.
Elena Tiniuc: „Oricum știm că suntem în Uniunea Europeană, în NATO, dar la ce te poți aștepta?”
Reporter: „Frica există”.
Elena Tiniuc: „Da, există!”
Carmen Ciocan, jurnalist Euronews: „Peste 3 milioane de ucraineni au intrat în România de când a izbucnit războiul. Zona Moldovei a devenit una de tranzit. Ucrainenii vin si pleacă, românii încă le sar în ajutor. Dar se uită spre granițe și așteaptă un final. Finalul fricii și al disperării”.
De aproape un an, am devenit vecini cu războiul. În Europa mileniului trei, împărțim aproape 650 de kilometri de graniță cu o țară bombardată, o țară cu orașe sub asediu și cu sate distruse, o țară care renaște însă zi de zi din propria cenușă. Ucrainenii se apără din toate puterile și plătesc un preț enorm. Bilanțul e cutremurător: mii de morți și răniți, sute de mii de destine frânte, milioane de femei și copii fugiți din Ucraina și pierderi de miliarde de euro. Iar pentru noi, deveniți peste noapte vecini cu războiul, atacul Rusiei asupra Ucrainei a scos la iveală temeri îngropate adânc, dar și un tsunami de solidaritate și compasiune. Noi, vecinii războiului, am gestionat o parte din efectele lui: refugiați, inflație, scumpiri, sancțiuni, crize politice, probleme în lanțul global de aprovizionare. Și nu în ultimul rând, noi, vecinii războiului, am învățat să apreciem pacea garantată de NATO și prosperitatea adusă de Uniunea Europeană. Euronews România lansează azi campania „Vecini cu războiul” - o campanie despre noi, despre albanezi, despre bulgari, despre georgieni și despre sârbi. O campanie despre lumea în care trăim.
