Valeriu Nicolae, activist și scriitor de etnie romă a declarat pentru Euronews România că toți trebuie să discutăm despre ce înseamnă să fim români, în contextul în care rezultatul unui simplu test genetic ne poate surprinde cu privire la originile noastre.
De asemenea, sociologul și cercetătorul Adrian Nicolae Furtună a spus că tinerii din România nu cunosc adevărata istorie a romilor, că romii au avut statutul de robi în Țările Române și nu știu nici că Holocaustul a implicat și exterminarea romilor. Totodată, nici romii nu cunosc în integralitate propria istorie și se jenează cu motivele deportării în Transnistria.
Este cunoscut și recunoscut genocidul romilor de către societatea românească?
Adrian Nicolae Furtună: "În ziua de 2 august 1944 au fost exterminați la Auschwitz aproape 3.000 de oameni, bărbați femei și copii, în lagărul destinat romilor, într-o singură noapte. Planurile de a extermina romii existau dinainte. De aceea, pe 16 mai, comemorăm Ziua Rezistenței Romilor, deoarece unele surse arată că pe 16 mai 1944, romii din lagărul de la Auschwitz s-ar fi opus prin revoltă trupelor SS și acesta ar fi fost motivul pentru care exterminarea s-a amânat până în august 1944."
Valeriu Nicolae: "Foarte puțin. Manualele noastre de istorie încă au o problemă în a recunoaște asta. Nu ne referim doar la Holocaustul romilor, dar la pogroamele de la Chișinău, Iași, nu sunt foarte recunoscute, nu îndrăznim să discutăm aceste subiecte. E important să recunoaștem istoria ca să nu o repetăm.
Să nu ne mai victimizăm. Lucrurile alea oribile au trecut, trebuie să ne gândim cum putem face ca romii și, în general, oamenii care trăiesc în sărăcie abjectă să nu mai trăiască în această sărăcie și să fie integrați, și respectați ca orice alt cetățean din România."
Un test genetic general al societății românești ar rezolva problema rasismului
Valeriu Nicolae: "Mi-ar fi drag să facem un test genetic general al societății românești, că am rezolva rapid problema rasismului. Pariez că 80-90% dintre românii verzi și puri au sânge evreiesc, țigănesc, de tătari, foarte divers.
Dar treaba cu victimizarea e o problemă generală a societății. Avem tendința asta să ne plângem foarte tare. Dacă am reuși să facem foarte multe și să ne plângem mai puțin, cred că am fi mult mai bine. Mi se pare important ca oamenii care vorbesc cu emfază despre ce ar trebui făcut pentru romi să înceapă să facă. Sunt sătul de discursuri sforăitoare venite de la premieri, comisari europeni, președinți și aș vrea să văd mai multă acțiune."
Bunicul meu era fierar, nu a fost deportat
Sociologul Adrian Nicolae Furtună spune că în cercetările la care a contribuit a vrut să demonstreze că deportarea romilor în Transnistria a avut la bază criterii eugenice și biopolitice, având influență asupra memoriei Holocaustului romilor. Cercetarea ajută romii să se cunoască mai bine și să fie și cetățeni mai buni.
Adrian Nicolae Furtună: "Una dintre nevoile cele mai acute este legată de cercetarea istoriei romilor. Cred că rasisimul față de romi își are uneori la origine și necunoașterea celuilalt. Puțini dintre tineri cunosc că romii au avut statutul de robi în Țările Române. Sondajele institutului Elie Wiesel arată că puțini sunt tinerii care asociază Holocaustul și cu exterminarea romilor și cu atât mai puțini sunt aceia care cunosc că și romii din Români au fost persecutați. De asemenea, cu privire la deportarea romilor în Transnistria s-a pus problema că n-ar fi fost o deportare etnică sau rasială, ci una pe baza unor criterii sociale, precum cazierul, lipsa unui loc de muncă sau nomadismul."
Criteriile autorităților acelor vremuri au influențat enorm memoria deportării, mulți dintre romii de astăzi fiind jenați de înaintașii lor care au fost deportați, din așa-zise considerente sociale.
De ce să mai aducem la lumină lucruri pe care le vrem uitate?
Adrian Nicolae Furtună: "Mama mea era jenată de lucrarea mea de licență, pentru că nu îi aducea onoare în comunitate. Romii înșiși au internalizat că au fost deportați romii care nu foloseau societății."
Cum pot dispărea stereotipurile?
Valeriu Nicolae: "Cuvintele sunt cuvinte (cu privire la expresiile adesea uzitate care includ aluzii etnice peiorative – n.red.). Ele sunt nevinovate. Eu nu am o problemă să folosesc cuvântul țigan. Totuși, ce nu aud eu în comemorarea Holocaustului în general e preocuparea naziștilor de a elimina rasa mixtă, adică țiganii amestecați cu nemții. Ținta lor principală nu au fost romii puri etnic, ci aceia amestecați. Iar treaba asta începe să dispară într-o mișcare ce începe să devină din ce în ce mai radicală etnic. E un lucru trist. Avem din ce în ce mai des discuții despre cine e țigan adevărat.
Iar ca să eliminăm stereotipurile din societatea românească, trebuie să discutăm cinstit despre cât de români suntem noi. Ce înseamnă să fii român? Am sfătuit mulți oameni să facă un test genetic, o analiză genetică, mulți au fost uimiți de rezultatele testelor, care demonstrează clar că o bună parte din structura genetică nu are legătură cu românii, ci cu totul alte nații, inclusiv cu romii. Eu văd și din ce în ce mai multe căsătorii interetnice, iar lucrul acesta ajută."
Pe 2 august, Europa comemorează Holocaustul împotriva romilor. Aproximativ 500.000 de romi au fost uciși în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial de regimul nazist, iar România are propriul Holocaust al romilor, dar și probleme curente de acceptare a comunității rome, care după 80 de ani se află tot la limita societății.
Un raport al Agenției pentru Drepturi Fundamentale arată că aproximativ 80% dintre romii din Europa trăiesc în pragul sărăciei. Romii continuă să fie discriminați, iar studiile recente arată că o parte dintre profesorii din România și-ar dori ca elevii romi să fie în clase separate.
