Polonia a solicitat ca americanii să aducă arme nucleare pe teritoriul său, în contextul agresiunii Rusiei și în perspectiva faptului că Europa ar urma să se apere singură de ruși. Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, susține că actualele garanții de securitate sunt suficiente.
Va solicita și România arme nucleare pe teritoriu, cum a făcut Polonia?
Ilie Bolojan, președintele interimar al României: „Pentru fiecare țară, este importantă securitatea, iar ceea ce s-a făcut în România în ultimii ani este un lucru bun și faptul că avem umbrela NATO deasupra noastră, că avem bazele militate ale aliaților europeni și americani în țara noastră sunt condiții care ne asigură protecție și o pace în România.
În ce privește strategii care să ducă la consolidarea țării noastre, cred că orice formulă prin care acest flanc estic este consolidat este foarte bună. Dar ce avem în momentul de față, prezența militară, planul de apărare NATO, sunt suficiente în cazul de față”.
Săptămâna viitoare, are loc unul dintre cele mai importante consilii europene, pentru că se discută despre Carta Albă a apărării europene. În acest context, Ilie Bolojan va reprezenta România la nivel european, însă înainte de acea întâlnire, el va avea o discuție cu premierul Marcel Ciolacu.
Într-o primă fază, UE va aloca în jur de 150 de miliarde de euro pentru industria europeană de apărare. Comisia Europeană este de părere că achizițiile în colaborare reprezintă cea mai rentabilă cale de a construi apărarea europeană.
Ilie Bolojan, președintele interimar al României: „Cred că este o chestiune de principiu ca, atunci când urmează o ședință a Consiliului European în care temele de pe ordinea de zi angajează România pe termen lung sau țin în principal de componenta guvernamentală - pentru că Consiliul European de săptămâna viitoare are atât teme de apărare, dar și teme care țin de partea economică, partea de competitivitate, partea de preț a energiei - este obligatorie o consultare între Președinție și Guvern, în așa fel încât țara noastră să aibă poziții convergente.
Iar dacă reprezentantul țării noastre, președintele României, își asumă niște răspunderi, acele lucruri să fie puse apoi în practică de către Guvern, pentru că este o problemă nu de credibilitate a unei persoane, ci pur și simplu de credibilitatea țării noastre. Luni, avem fixată o întâlnire de consultare în așa fel încât să ne punem de acord pe aceste probleme.
În ceea ce privește sumele legate de partea de consolidare a apărării europene, lucrurile urmează să fie tranșate în perioada următoare.
Anticipez că ar fi două categorii de fonduri: cele care sunt gestionate de fiecare țară în parte, pentru a-și întări structura de apărare, pentru proiecte care țin de buna funcționare a armatei și a doua componentă, cele care trebuie gestionate integrat, care înseamnă capabilități de tip european, deci de tip mare, unde se vor lua deciziile, în perioada următoare, vizavi de modul de abordare.
E vorba de tehnologii complicate care au fost asigurate, până în momentul de față, în principal de SUA. Deci deciziile trebuie luate la nivelul NATO și vom primi cel puțin mai multe date și vom comunica în lunile următoare, până la următorul summit care va avea loc în luna iunie".
Bruxelles-ul propune achiziționarea colectivă de arme în numele tuturor statelor membre ale Uniunii Europene, iar documentul privind apărarea urmează să fie publicat săptămâna viitoare.
Miniștrii apărării din cele cinci mari puteri europene - Franța, Germania, Regatul Unit, Polonia și Italia - s-au reunit la Paris și au ajuns la un consens larg cu privire la necesitatea consolidării securității pe termen lung a Ucrainei, prin consolidarea forțelor sale armate.
