Deși Vladimir Putin a spus inițial că nu s-ar opune ideii de armistițiu în anumite condiții, Rusia nu ar dori, de fapt un acord cu Ucraina, spun analiștii. Negocierile din ultima vreme confirmă aceste aspecte.
Primii care au acceptat propunerea americanilor au fost ucrainenii, însă aici intervine partea complicată: Vladimir Putin pune propriile condiții, unele dintre ele de neacceptat nu doar pentru Ucraina, ci și pentru Occident, în general.
La mai bine de trei ani de la începutul invaziei, președintele rus Vladimir Putin se menține inflexibil și insistă cu aceleați solicitări care au circulat în spațiul public. Liderul de la Kremlin are o abordare maximală: în sensul că solicită avantaje fără a face compromisuri, chiar și când discuțiile se află în faze incipiente, potrivit Washington Post.
Referitor la implementarea unui acord de încetare a focului pentru 30 de zile, Putin a declarat că sprijină în principiu ideea, dar a remarcat că punerea ei în practică ridică multe întrebări.
Ce a cerut Rusia pentru a accepta armistițiul cu Ucraina
- Concesii referitoare la teritoriu
Una dintre principalele condiții ale lui Putin se referă la teritorii. În cei peste trei ani de război, Rusia a reușit să ocupe aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei. Vladimir Putin vrea să păstreze aceste teritorii.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat joi: „Crimeea, Sevastopol, Herson, Zaporizhzhia, Donețk, Luhansk – acestea sunt regiuni ale Rusiei. Sunt scrise în constituție. Acesta este un fapt dat.”
Rusia a anexat Crimeea, inclusiv Sevastopolul, în 2014. Asta cu toate că peninsula Crimeea rămâne recunoscută la nivel internațional ca fiind parte a Ucrainei. Iar celelalte regiuni menționate au fost anexate de Rusia în 2022.
În iunie 2024, Putin a spus că Rusia va opri imediat ostilitățile dacă Ucraina nu va mai avea pretenții asupra celor patru regiuni de sud-est pe care trupele ruse le-au ocupat parțial.
Președintele ucrainean Volodimir Zelensky a subliniat, de mult timp, că Ucraina „nu va preda teritoriul suveran”, însă, mai recent, a pus accent mai degrabă pe garanțiile de securitate decât pe returnarea imediată a teritoriilor. De altfel, chiar și oficialii ucrainenii au început să recunoască, în ultimul timp, că este imposibil să recucerească aceste zone pe calea războiului.
- Renunțarea Ucrainei de a mai adera la NATO
Printre condițiile cerute de Vladimir Putin se află, evident, și renunțarea Ucrainei de a adera la NATO. Iar administrația lui Donald Trump a spus, chiar înainte de a-și prelua mandatul, că ucrainenii trebuie să-și ia gândul de la așa ceva, deși ei văd această integrare în NATO ca pe o condiție de securitate. Dar nu doar oamenii lui Trump au spus că acest aspect nu are cum să fie unul fezabil pentru ucraineni, ci chiar și unii oficiali ucraineni au recunoscut-o, mai ales în ultima vreme.
Deși Zelenski ia, în continuare, această posibilitate de aderare, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat că nu este „ceva realist”.
- NATO să revină la frontierele din 1997.
Putin cere însă și ca NATO să revină la frontierele din 1997, când nici România nu făcea parte din această alianță. Pentru a-și justifica agresiunea din Ucraina, Putin a evocat temerea ca NATO să se extindă în continuare spre est, mai ales că NATO este acum mai mare decât era înainte de începerea războiului, pentru că Suedia și Finlanda au aderat chiar în timpul acestui război. Astfel, Putin a obținut exact efectul opus dorinței sale. Se știe că, potrivit tratatului NATO, statele membre trebuie să-și apere colegii de alianță în cazul în care unul dintre ei este atacat.
- Fără trupe occidentale de menținere a păcii în Ucraina
În discursul său din 2024, despre starea națiunii, Putin a avertizat despre „consecințe tragice” dacă forțele NATO ar fi dislocate vreodată în Ucraina. De asemenea, el a amenințat cu atacuri împotriva Occidentului, dacă țările occidentale ar ataca Rusia: „Toate acestea amenință cu adevărat un conflict cu utilizarea armelor nucleare și distrugerea civilizație. Ei nu înțeleg asta?”
În timpul acestui război, Rusia a susținut că duce „o bătălie existențială împotriva Occidentului colectiv”, datorită sprijinului NATO pentru Kiev, în lupta sa cu Rusia.
De asemenea, Kremlinul a exclus prezența forțelor străine de menținere a păcii în Ucraina - o propunere pe care națiunile europene au considerat-o ca o posibilă garanție de securitate.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat că Rusia nu va accepta „implicarea în conflict” a altor țări, ceea ce ar determina ca „Moscova să reacționeze cu toate mijloacele”.
Țările europene, printre care Marea Britanie și Franța, au sugerat trimiterea de trupe în Ucraina după terminarea luptei, pentru menținerea păcii. La începutul acestei săptămâni, Rusia a reiterat că nu va accepta trupe de menținere a păcii din nicio țară NATO pe teritoriul ucrainean „în orice condiții”
„De ce ar trebui să nedăm consimțământul pentru o forță de menținere a păcii, din moment ce ei vor o forță compusă din țări care ne-au declarat inamici și tot ei ar veni ca forțe de menținere a păcii?”, a spus ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov.
- Demilitarizarea Ucrainei
Vladimir Putin continuă să ceară, ca și la începutul războiului, și demilitarizarea Ucrainei, ceea ce ar lăsa țara în incapacitate de a se descurca în fața unor provocări viitoare din partea rușilor. Este puțin probabil însă ca rușii să obțină așa ceva din partea ucrainenilor, mai ales că până și americanii tocmai și-au reluat ajutorul militar pentru ucraineni, pe care l-au întrerupt în urmă cu câteva zile, după cearta dintre Zelenski și Trump care a avut loc chiar în Biroul Oval, din Casa Albă. Această măsură este privită drept una de „încordare a mușchilor” și de a „arăta cine e șeful” în ceea ce privește negocierile de pace și condițiile puse. Iar Donald Trump s-a erijat în negociator-șef chiar înainte de a-și prelua mandatul de președinte. Practic, el dorește să arate că pune condiții dure ambelor părți.
Iar problema demilitarizării nu este văzută posibil de îndeplinit, mai ales că mutarea principală le-a aparținut țărilor europene, care au anunțat sporirea cheltuielilor pentru securitatea continentului, dar și crearea unei armate europene puternice.
- Reluarea relațiilor diplomatice Rusia - SUA
Reluarea relațiilor diplomatice între Rusia și SUA este o altă cerință a rușilor. Din cauza sancțiunilor extinse primite de Kremlin, relațiile s-au răcit cu majoritatea statelor occidentale. Rușii vor să reia legăturile diplomatice cu Statele Unite pentru a aborda și alte chestiuni, în afară de războiul din Ucraina. Discuțiile dintre Rusia și Statele Unite, care au vut loc pe 27 februarie, la Istanbul, s-au referit la statutul misiunilor diplomatice ale fiecărei părți, ale căror operațiuni au fost reduse semnificativ după runde de expulzări și restricții de personal.
Rusia a cerut returnarea a șase componente diplomatice despre care spunea că au fost „confiscate ilegal” de Statele Unite între anii 2016 și 2018, cu referire la clădirile din New York și Maryland, „înghețate” de a doua administrație Obama, și la consulatele din Seattle și San Francisco, când au fost închise în prima administrație Trump, din cauza apropierii lor de locuri sensibile, inclusiv Silicon Valley și o bază submarină.
Washingtonul și-a exprimat îngrijorarea cu privire la accesul la servicii bancare și contractate, precum și necesitatea de a asigura niveluri de personal stabile și sustenabile la Ambasada SUA din Moscova. Departamentul de Stat a spus că „prin discuții constructive, ambele părți au identificat pași inițiali concreți pentru stabilizarea operațiunilor misiunilor bilaterale în aceste zone”.
La scurt timp după acea întâlnire, Moscova a anunțat că a primit acreditări din partea Washingtonului pentru a numi un nou ambasador, pe Alexander Darchiev.
- Reducerea sancțiunilor
Reducerea sancțiunilor este un alt aspect pe care Moscova îl pune printre condițiile încetării focului. Sancțiunile impuse de administrația Biden, după ce Rusia a început invazia pe scară largă în Ucraina, au slăbit economia Rusiei și au îngreunat sectorul său militar. Trump și-a exprimat dorința de a discuta despre relaxarea sancțiunilor, ca parte a unui potențial acord de pace.
În mod public, Kremlinul susține că toate sancțiunile sunt ilegale și că trebuie ridicate. În mod realist, totuși, Moscova ar saluta orice fel de ridicare a vreunei sancțiuni SUA, deoarece ar submina unitatea occidentală în aplicarea restricțiilor economice, potrivit analiștilor. Rusia este interesată în special de ridicarea restricțiilor privind plățile transnaționale și vânzarea de gaze și petrol, în special restricțiile recente asupra flotei sale de petroliere.
Una dintre cele mai importante măsuri cu care s-a confruntat Rusia a fost înghețarea a peste 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale Ruse, care sunt deținute în Occident. Uniunea Europeană a adoptat, anul trecut, un plan de utilizare a dobânzii generate de aceste active înghețate pentru a sprijini Ucraina. La acel moment, Putin a spus că această decizie este un „furt”. Parisul a propus folosirea activelor drept garanție, permițând confiscarea lor în cazul în care Moscova ar încălca un potențial acord de încetare a focului.
Rusia a impulsionat discuțiile la Istanbul, în februarie, pentru reluarea zborurilor directe către Statele Unite, ceea ce ar marca o relaxare semnificativă a sancțiunilor. Departamentul de Stat nu a menționat această problemă în declarația sa cu privire la discuții.
