Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a avertizat că Uniunea Europeană nu a luat suficiente măsuri pentru a crește capacitățile proprii de producție de armament, pe fondul amenințărilor geopolitice și a războiului Rusiei în Ucraina.
„Protejarea Europei este prima datorie a Europei. Şi, în timp ce NATO trebuie să rămână centrul apărării noastre colective, avem nevoie de un pilon european mult mai puternic”, a declarat Ursula von der Leyen la forumul GLOBESEC, o conferinţă de securitate ce are loc la Praga, potrivit agenției Reuters, citată de Agerpres.
Șefa Executivului comunitar consideră că e o iluzie faptul că Uniunea Europeană a făcut suficient în domeniul securităţii și a atras atenția că a doua jumătate a deceniului va fi una cu risc ridicat.
„Noi, europenii, trebuie să fim în gardă. Trebuie să ne reorientăm atenţia pe dimensiunea de securitate în tot ceea ce facem. Trebuie să ne gândim la Uniunea noastră ca la un proiect intrinsec de securitate”, a punctat Ursula von der Leyen, potrivit sursei citate.
În februarie, președinta Comisiei Europene a anunțat că va prezenta o strategie comună pentru industria de apărare a Uniunii Europene. În contextul războiului din Ucraina și a provocărilor tot mai mari de securitate, aceasta are rolul de a consolida producția militară. Șefa executivului european susține de altfel și ideea înființării unui post de comisar european pentru Apărare.
Consolidarea apărării europene este una dintre prioritățile actualei președinte al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care la mijlocul lunii iulie a fost realeasă pentru un nou mandat de cinci ani.
Ce prevede Strategia Industrială Europeană de Apărare
În urma invaziei rusești în Ucraina, statele membre ale Uniunii Europene și-au crescut deja cheltuielile militare: de la 240 de miliarde de euro în 2022, la 280 în 2023 și la 350, estimate pentru 2024.
Prin Strategia Industrială Europeană de Apărare este avansată ideea unor achizițiile comune de capacități militare, așa cum s-a întâmplat în cazul vaccinurilor anti- COVID, sau chiar a unor titluri emise de UE pentru finanțarea cheltuielilor de apărare, așa cum a făcut UE pentru programul Next GenerationEU. Cu toate acestea, cercetătorii de la Centrul pentru Studii de Politică Europeană spun nu va fi ușor să fie aprobate noi măsuri.
”În prezent, nu există un acord între statele membre ale UE, de exemplu, privind achiziţionarea în comun de către UE, în numele statelor membre ale UE, a echipamentelor de apărare din ţări terţe, sau de la companii private. În acelaşi timp, şi discuţiile despre eurobondurile de apărare nu au încă o bază, fără un acord politic concret şi fără niciun studiu.” a afirmat, Dylan Macchiarini Crosson, cercetător în cadrul Departamentului de Politică Externă a UE, CEPS:
În timp ce factorii de decizie din cadrul Comisiei elaborează aspectele tehnice juridice, unele state membre par să fie reticente, sau doresc să introducă condiții. Franţa, de exemplu, insistă să cumpere arme şi muniţii produse de companiile europene.
În prezent, statele membre cu cheltuieli de apărare mai mari raportate la PIB sunt Polonia, Grecia, Estonia, Lituania și Finlanda. Dar nu fac achiziții doar de la producătorii din UE.
În procesul de alcătuire a noii Comisii Europene, un comisar european va primi un portofoliu de Apărare, ale cărui competențe sunt în prezent este împărțite între Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe şi Comisarul pentru Piaţa Internă.
