Elveția nu dorește să se implice în războaie, dar îi place să facă bani. Confruntarea dintre aceste valori - la care se adaugă îngrijorarea că președintele rus Vladimir Putin reprezintă un risc pentru întreaga Europă - determină țara să își regândească poziția în materie de apărare, potrivit Politico.
Invazia Ucrainei schimbă percepția Elveției cu privire la securitate
Într-un raport publicat joi, un grup de experți de la Ministerul elvețian al Apărării, recomandă guvernului ca țara, care este neutră din 1515, să aibă în vedere o abordare mai flexibilă a neutralităţii sale militare istorice şi să încerce să-şi consolideze cooperarea în domeniul apărării cu NATO şi Uniunea Europeană.
„De la atacul Rusiei asupra Ucrainei, neutralitatea a devenit din nou subiect de dezbatere politică, atât în țară, cât și în străinătate. Presiunea asupra Elveției pentru a-și clarifica poziția este în creștere”, se arată în raport.
Această comisie, însărcinată în iulie 2023 să definească o politică de securitate adaptată ameninţărilor actuale, subliniază că situaţia securităţii în Europa s-a deteriorat semnificativ, mai ales din cauza invaziei ruse în Ucraina.
Potrivit comisiei, acest război deschide uşa unui conflict mai larg cu Alianţa Nord-Atlantică, iar neutralitatea Elveţiei nu garantează că ţara nu va fi atacată.
Raportul conţine peste 100 de recomandări, în principal privind neutralitatea, cooperarea internaţională, politica în materie de arme şi direcţia strategiei de securitate a Confederaţiei Elveţiene.
„Elveţia nu poate reprezenta o breşă de securitate în Europa. Poziţia sa geografică în mijlocul UE face evidentă necesitatea unei cooperării în domeniul apărării”, se arată în raport.
„Neutralitatea sa nu împiedică cooperarea cu NATO în materie de politică de securitate”, subliniază comisia, potrivit căreia „politica de neutralitate trebuie revizuită, mai concentrată pe funcţia sa de securitate şi aplicată într-o manieră mai flexibilă”.
Cooperarea cu Alianţa Nord-Atlantică şi UE trebuie „aprofundată şi mai mult” în direcţia unei „capacităţi comune de apărare”, susţine comisia.
„La fel ca toate celelalte ţări europene”, Elveţia „este cu greu ferită de ameninţările hibride”, consideră comisia.
Potrivit raportului, războiul hibrid constituie chiar „principala ameninţare” la adresa ţării, care reprezintă „o ţintă interesantă” datorită infrastructurilor sale importante în domeniul energiei şi cel al plăţilor internaţionale, "de asemenea cruciale pentru Europa".
În consecinţă, „accesul la proiectele de cooperare ale UE şi NATO ar trebui asigurat”, conchide comisia în raportul său.
Experții care au elaborat raportul - inclusiv diplomați, înalți funcționari, un fost șef al armatei elvețiene și Wolfgang Ischinger, fostul director al Conferinței de Securitate de la Munchen - au prezentat concluziile lor ministrului elvețian al Apărării și Securității, Viola Amherd.
Aici merită amintit că și alte state care s-au mândrit cu neutralitatea lor de-a lungul timpului, precum Suedia, au decis o apropiere de NATO, în cazul Suediei chiar o aderare la Alianța Nord-Atlantică după invazia pe scară largă a Ucrainei de către forțele ruse.
Autorizarea exporturilor de arme
Exporturile de arme ale Elveției au scăzut anul trecut cu 27% față de 2022, la mai puțin de 700 de milioane de franci elvețieni (746 de milioane de euro) - atât din cauza dispozițiilor stricte privind exporturile de arme, cât și din cauza efectului unic al încetării de către Qatar a achizițiilor de sisteme de apărare aeriană legate de găzduirea Cupei Mondiale din 2022.
Berna interzice vânzarea de arme către țările aflate în război.
„Interdicția de reexport trebuie să fie ridicată”, se solicită în raport.
Elveția a blocat livrarea de arme și muniții către Ucraina din mai multe țări europene. A fost nevoie de luni de zile de presiuni pentru ca Elveția să accepte să trimită surplusul de tancuri Leopard în Germania pentru a le înlocui pe cele trimise în Ucraina.
Propuneri „explozive”
Raportul a fost controversat chiar înainte de a fi publicat, deoarece partidele de opoziție l-au acuzat pe Amherd că a numit în comitetul de experți în principal susținători ai NATO și UE.
Este probabil ca raportul să fie respins în parlamentul elvețian, în special de partidele pacifiste de stânga și de extrema dreaptă naționalistă. Amherd este deja criticat pentru legăturile tot mai strânse ale țării cu NATO.
Experții nu au sugerat ca Elveția să renunțe complet la neutralitate și să adere la NATO, dar au îndemnat la legături mai strânse cu alianța militară și cu UE în ceea ce privește pregătirea comună, apărarea împotriva rachetelor balistice și exercițiile bilaterale și multilaterale.
De asemenea, raportul solicită ca cheltuielile militare să atingă 1% din PIB până în 2030. În prezent, Elveția cheltuiește 0,76% din PIB pentru apărare.
