Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a susținut miercuri la Strasbourg discursul său despre Starea Uniunii.
Von der Leyen cere crearea unui „grup global” de experţi pentru a evalua riscurile IA
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut miercuri crearea unui "grup global" de experţi pentru a evalua riscurile inteligenţei artificiale pentru umanitate, după modelul Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC).
"Sute de dezvoltatori de IA, cadre universitare şi experţi de prim rang ne-au alertat recent" cu privire la riscul de dispariţie a umanităţii, a declarat preşedinta executivului comunitar într-un discurs despre starea UE, susţinut în Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg.
Reducerea acestui risc "ar trebui să fie o prioritate globală, împreună cu alte riscuri care ameninţă societatea în ansamblu, cum ar fi pandemiile şi războiul nuclear", a spus ea.
Inteligenţa artificială "evoluează într-un ritm chiar mai rapid decât cel preconizat de dezvoltatorii săi. Aşa că mai avem puţin timp pentru a ghida această tehnologie în mod responsabil", a spus Von der Leyden, solicitând un "nou cadru global pentru IA, bazat pe trei piloni: garanţii, guvernanţă şi direcţie de inovare".
"Ar trebui să lucrăm împreună cu partenerii noştri pentru a avea cu toţii aceeaşi înţelegere a impactului IA în societăţile noastre", a spus ea, menţionând "contribuţia nepreţuită la climă a IPCC, grupul global care le furnizează factorilor de decizie politică cele mai recente date ştiinţifice".
"Cred că avem nevoie de un organism similar pentru IA, în ceea ce priveşte riscurile şi beneficiile sale pentru umanitate. Acest organism ar reuni oameni de ştiinţă, companii tehnologice şi experţi independenţi. Acest lucru ne va permite să dezvoltăm acţiuni rapide şi coordonate la nivel global", a spus Von der Leyen.
Diseminarea pe reţelele sociale a unor imagini false, dar care arată extrem de reale, create din aplicaţii precum Midjourney, a alertat asupra pericolelor sistemelor de inteligenţă artificială pentru democraţie, precizează AFP.
Potenţialul acestor tehnologii, care pot, de asemenea, să scrie eseuri, să compună muzică sau să faciliteze diagnostice medicale, fascinează la fel de mult pe cât îngrijorează.
UE speră să încheie, până la sfârşitul anului, primul regulament din lume care să reglementeze aceste inovaţii. Cu toate acestea, el nu va intra în vigoare până în 2026.
Legislaţia viitoare ar trebui să interzică în special aplicaţiile de supraveghere în masă a cetăţenilor şi să impună standarde unei întregi liste de servicii considerate a fi expuse riscului.
În prezent, ea face obiectul negocierilor dintre cele 27 de state membre ale UE şi Parlamentul European. "Legislaţia noastră privind IA este deja un model pentru întreaga lume. Acum trebuie să adoptăm regulile cât mai mult posibil şi să trecem la punerea lor în aplicare", a cerut Von der Leyen.
Von der Leyen vrea garantarea „unei tranziţii juste şi echitabile” prin Pactul Verde
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi-a subliniat miercuri dorinţa de a "menţine cursul" în ceea ce priveşte Pactul Verde, asigurând în acelaşi timp "o tranziţie justă şi echitabilă", în condiţiile în care reglementările UE în materie de mediu sunt supuse unei rezistenţe tot mai mari, potrivit AFP.
"În ceea ce priveşte Pactul Verde european, ne menţinem cursul, rămânem ambiţioşi, nu ne abatem de la strategia noastră de creştere. Şi ne vom angaja întotdeauna să asigurăm o tranziţie justă şi echitabilă", a spus ea în discursul său privind starea Uniunii susţinut în plenul PE la Strasbourg.
"Vom continua să sprijinim industria europeană pe parcursul acestei tranziţii. Am început cu un pachet de măsuri - de la regulamentul pentru o industrie 'zero net' până la regulamentul privind materiile prime critice", a detaliat ea.
Şefa CE a anunţat, de asemenea, o serie de măsuri viitoare pentru energia eoliană, subliniind necesitatea de a accelera eliberarea autorizaţiilor.
Ea a ţinut, de asemenea, să le "aducă un omagiu" fermierilor, recunoscând că aceştia "sunt supuşi impactului tot mai mare, asupra muncii şi veniturilor lor, al agresiunii ruse împotriva Ucrainei, al schimbărilor climatice, cu secetele, incendiile şi inundaţiile pe care le provoacă, dar şi al noilor obligaţii".
"Avem nevoie de mai mult dialog şi de mai puţină polarizare. De aceea, dorim să ne angajăm într-un dialog strategic privind viitorul agriculturii în UE. Sunt şi rămân convinsă că agricultura şi conservarea naturii pot merge mână în mână", a adăugat Von der Leyen.
UE a adoptat o mare parte din Pactul Verde, un plan ambiţios de reducere a emisiilor de carbon ale blocului, pe care Comisia l-a făcut o prioritate.
Dar acesta din urmă rămâne neterminat: 37 de texte sunt încă în negociere, dintre care unele - "restaurarea naturii", reglementarea pesticidelor etc. - stârnesc opoziţia dreptei şi a extremei drepte, care denunţă o "povară" de reglementare impusă fermierilor şi companiilor.
Viitorul Ucrainei, Republicii Moldova şi Balcanilor de Vest este în UE, spune șefa CE
Viitorul Ucrainei, Republicii Moldova şi Balcanilor de Vest este în Uniunea Europeană, a declarat miercuri, în plenul Parlamentului European la Strasbourg, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a anunţat în acelaşi timp că executivul comunitar îşi va continua sprijinul pentru Kiev în faţa invaziei ruse.
"Comisia va propune prelungirea temporară a protecţiei ucrainenilor în UE. Sprijinul nostru pentru Ucraina va fi de durată. Numai în acest an am oferit 12 miliarde de euro pentru a ajuta la plata salariilor şi a pensiilor şi pentru a ajuta la menţinerea în funcţiune a spitalelor, şcolilor şi a altor servicii", a afirmat Von der Leyen în discursul anual privind starea Uniunii Europene, în care şi-a prezentat bilanţul mandatului în fruntea executivului comunitar.
"Şi, prin propunerea noastră ASAP (Actul privind sprijinirea producţiei de muniţii - n.r.), creştem producţia de muniţie pentru a ne potrivi cu nevoile imediate ale Ucrainei", a adăugat ea.
"Dar ne uităm şi mai departe. Acesta este motivul pentru care am propus încă 50 de miliarde de euro pe patru ani pentru investiţii şi reforme. Acest lucru va ajuta la construirea viitorului Ucrainei pentru a reconstrui o ţară modernă şi prosperă", a mai spus şefa CE.
"Şi acel viitor se vede clar. Această Cameră (Parlamentul European - n.r.) a spus-o cu voce tare: Viitorul Ucrainei este în Uniunea noastră. Viitorul Balcanilor de Vest este în Uniunea noastră. Viitorul Moldovei este în Uniunea noastră. Şi ştiu cât de importantă este perspectiva UE pentru atât de mulţi oameni din Georgia", a subliniat Von der Leyen.
Bulgaria şi România au dovedit că fac parte din Schengen, spune șefa Comisie Europene
Bulgaria şi România au dovedit că fac parte din Schengen, arătând "cele mai bune practici atât în ceea ce priveşte azilul, cât şi returnările" de migranţi, a declarat miercuri, în plenul Parlamentului European la Strasbourg, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a pledat totodată pentru primirea celor două ţări, "fără nicio întârziere", în spaţiul european de liberă circulaţie.
Manevrele politice au început în vederea alegerilor din iunie 2024, care vor declanşa o schimbare majoră în fruntea instituţiilor UE, iar zvonurile circulă privind dorinţa șefei Comisiei Europene de a obţine un nou mandat de cinci ani.
În discursul său anual în faţa eurodeputaţilor reuniţi în plen, Ursula von der Leyen ar urma să insiste la fel de mult asupra acţiunilor sale - în faţa războiului din Ucraina, a crizei energetice sau pentru a reglementa giganţii digitali -, cât şi asupra problemelor aflate pe masă pentru sfârşitul mandatului său.
Extinderea UE, subiect crucial
Subiect crucial unde vor fi analizate atent cuvintele sale: extinderea UE.
Comisia urmează să îşi prezinte în toamnă recomandările cu privire la deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina şi Moldova, care au obţinut statutul de state candidat în iunie 2022. Cinci ţări din Balcanii de Vest sunt, de asemenea, candidate la aderare, unele în negocieri cu UE de un deceniu.
La revenirea din vacanţă, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a afirmat că UE trebuie să fie pregătită să integreze noi membri "până în 2030". "Dacă vrem să fim credibili, trebuie să vorbim despre calendar", a insistat el.
Ursula von der Leyen susţine necesitatea ca UE să se pregătească pentru extindere, dar fără a stabili un termen limită: "Credibilitatea este garantată printr-un proces tehnic, preşedinta consideră că este important să fie păstrat", a subliniat un responsabil european.
Pactul Verde european
În privinţa bilanţului, Ursula von der Leyen se poate lăuda că a dus la bun sfârşit o mare parte din ambiţiosul Pact Verde care vizează reducerea emisiilor de carbon ale UE.
Dar acesta din urmă rămâne neterminat: 37 de texte rămân în negociere, dintre care unele - "restaurarea naturii", controlul pesticidelor - suscită opoziţia propriei familii politice, PPE (dreapta), care cere o "pauză" în legislaţia ecologică şi denunţă "povara" de reglementare impusă fermierilor şi companiilor.
O sursă de "euroscepticism" o îngrijorează chiar şi pe preşedinta Parlamentului, Roberta Metsola (PPE), pe fondul ascensiunii extremei drepte în Europa. "Competitivitatea, mai puţină birocraţie şi mai mult comerţ reprezintă o prioritate", a spus liderul PPE, Manfred Weber.
Recentul sprijin al preşedintei von der Leyen pentru o revizuire a statutului de specie protejată acordat lupului este interpretat de unii ca un semnal pentru lumea rurală şi pentru propriul ei partid.
"Trecem de la elaborarea legislativă la faza de implementare", necesitând "mai mult dialog" cu cetăţenii şi întreprinderile, a adăugat oficialul european deja citat.
Preşedintele comisiei parlamentare de mediu, Pascal Canfin (Renew, liberali), se aşteaptă ca Ursula Von der Leyen să "reafirme ambiţia Green Deal" - în special în ceea ce priveşte schimbările climatice, cu trei luni înaintea COP28 şi în timp ce Bruxellesul îşi va stabili, până în primăvară, obiectivul 2040 de reducere a gazelor cu efect de seră, "moment-cheie pentru a continua să-şi demonstreze ambiţia".
Ursula von der Leyen "are în vedere asta, dar este obligată să ţină cont de faptul că intrăm în partea dură a tranziţiei ecologice, cu un anumit număr de actori, începând cu PPE, spunând: +să nu mergem prea repede, nici prea departe+", şi-a exprimat el îngrijorarea.
"O îndemnăm să nu abandoneze ambiţiile stabilite la începutul mandatului" în faţa "unor forţe politice care fac presiuni pentru statu-quo", a adăugat preşedinta social-democraţilor, Iratxe Garcia Perez, la unison cu Verzii.
Dosare nefinalizate
Printre dosarele rămase de finalizat, reforma pieţei de energie electrică şi cea a regulilor bugetare europene fac obiectul unor negocieri aprinse.
Mai presus de toate, reforma spinoasă a politicii migratorii dă naştere unor discuţii dificile, pe fondul capacităţilor de primire sub presiune în faţa creşterii cererilor de azil.
Ursula von der Leyen ar urma să solicite europarlamentarilor şi statelor să îşi intensifice eforturile pentru finalizarea textului. Ea speră, de asemenea, că protocolul de acord pentru un "parteneriat strategic" încheiat în iulie cu Tunisia să devină un model pentru viitoarele acorduri cu ţările din regiune.
Discursul preşedintei von der Leyen intervine într-un moment în care Comisia sa a pierdut recent două figuri emblematice: Frans Timmermans, arhitectul Pactului Verde şi acum candidat la funcţia de prim-ministru în Olanda, şi comisarul pentru concurenţă, Margrethe Vestager, care candidează pentru şefia Băncii Europene de Investiţii.
