UPDATE Comisia Europeană a recomandat, miercuri, îngheţarea a 7,5 miliarde de euro fonduri europene destinate Ungariei, ca răspuns la problemele de corupţie identificate în această ţară, potrivit AP.
"În timp ce o serie de reforme au fost întreprinse sau sunt în curs de desfășurare, Ungaria nu a reușit să pună în aplicare în mod adecvat aspectele centrale ale celor 17 măsuri de remediere necesare, așa cum s-a angajat", a declarat Comisia Europeană.
"Prin urmare, Comisia a decis să își mențină propunerea inițială din 18 septembrie de a suspenda 65% din angajamentele pentru trei programe operaționale din cadrul politicii de coeziune, în valoare de 7,5 miliarde de euro", a adăugat Comisia.
Consiliul, care reprezintă cele 27 de țări ale blocului comunitar, are termen până la 19 decembrie pentru a lua o decizie pe baza propunerii Comisiei Europene, care a fost prezentată în contextul în care Ungaria continuă să blocheze decizii cruciale ale UE, cum ar fi acordarea unui ajutor financiar de 18 miliarde de euro Ucrainei și un acord fiscal global.
Executivul european a ales în cele din urmă fermitatea împotriva liderului naţionalist. În ciuda „şantajului” de care acesta din urmă este acuzat, Budapesta blocând mai multe dosare europene.
Ungaria se opune unor sancțiuni împotriva Rusiei
Ungaria - care neagă orice legătură între aceste blocaje şi chestiunea fondurilor europene - se opune, de asemenea, unor noi sancţiuni împotriva Rusiei cu care menţine legături şi rămâne singura ţară din NATO alături de Turcia care nu a ratificat aderarea Suediei şi Finlandei la această alianţă.
Sub presiunea Parlamentului European, Comisia Europeană va propune statelor membre, care au până pe 19 decembrie pentru a se pronunţa, suspendarea a 7,5 miliarde de euro fonduri de coeziune care urmau să fie plătite Ungariei în cadrul bugetului 2021 -2027 al UE, potrivit unor surse europene.
În aprilie, împotriva acestei ţări a fost lansată o procedură destinată să protejeze bugetul european de încălcări ale statului de drept, o premieră pentru UE, în special din cauza „neregulilor sistematice în atribuirea contractelor publice”, „deficienţelor” în domeniul urmăririi penale şi luptei împotriva corupţiei.
Perspectiva de a se vedea lipsită de fonduri a determinat Ungaria să angajeze 17 măsuri pentru a răspunde preocupărilor Bruxellesului, printre care înfiinţarea unei "autorităţi independente" destinate să controleze mai bine utilizarea fondurilor UE, suspectate că îmbogăţesc apropiaţi ai lui Viktor Orban.
Comisia consideră că reformele nu au fost desfăşurate în mod satisfăcător
Dar Comisia consideră că reformele nu au fost desfăşurate în mod satisfăcător până la data limită de 19 noiembrie. Executivul european fixase acest termen în septembrie pentru a oferi Ungariei o şansă de a scăpa de îngheţarea a 7,5 miliarde de euro (aproximativ 20% din fondurile europene pe care trebuie să le primească în perioada 2021-2027).
Pe de altă parte, executivul european a decis să valideze planul de redresare post-Covid al Ungariei (5,8 miliarde de euro), dar prin ataşarea a 27 de condiţii, care includ cele 17 măsuri anticorupţie, precum şi reforme pentru îmbunătăţirea independenţei justiţiei.
Nicio plată nu va fi făcută până la îndeplinirea acestor condiţii.
Comisia, care până de curând părea să favorizeze o abordare conciliantă în privinţa Ungariei, subliniind progresele realizate de aceasta din urmă, şi-a înăsprit în cele din urmă poziţia.
Potrivit mai multor surse europene, influenţa europarlamentarilor, reuniţi în plen săptămâna trecută şi în mare parte partizani ai severităţii în faţa lui Orban, a fost decisivă.
În cazul deblocării fondurilor, a fost adusă în discuţie eventualitatea unei moţiuni de cenzură a Comisiei, în special de către grupul Renew Europe (centrişti).
Negociatorul maghiar Tibor Navracsics a denunţat marţi această "enormă presiune politică" a Parlamentului European.
Ungaria are mare nevoie de aceşti bani
Cu un an şi jumătate înainte de alegerile europene, mulţi europarlamentari sunt atenţi să facă campanie pentru apărarea statului de drept în faţa exceselor antidemocratice din UE.
Rămâne de văzut dacă această linie dură va fi urmată de statele membre care trebuie să ia decizia cu majoritate calificată (15 ţări din 27, reprezentând cel puţin 65% din totalul populaţiei UE).
O reuniune a miniştrilor economiei şi finanţelor este prevăzută pe 6 decembrie. Dacă ţările scandinave şi Benelux sunt în mod tradiţional severe cu privire la statul de drept şi problemele anticorupţie, multe ţări din estul şi sudul Europei ar putea fi mai reticente la blocarea fondurilor.
Ungaria, pradă unei inflaţii galopante şi unei monede (forintul) în cădere liberă, are mare nevoie de aceşti bani. Guvernul său va folosi probabil toate căile de atac posibile împotriva acestei măsuri, în special în faţa justiţiei UE. De asemenea, ar putea cere această chestiune să fie tranşată la următorul Consiliu European, programat pentru 15-16 decembrie.
