Ungaria și-a exercitat din nou dreptul de veto pentru a deraia politica externă a Uniunii Europene miercuri, blocând publicarea unei declarații comune care denunța decizia recentă a Kremlinului de a interzice 81 de instituții media europene în Rusia.
Printre publicațiile vizate de Moscova se numără mărci cunoscute în Europa, precum ORF din Austria, Der Spiegel din Germania, RTE din Irlanda, El País și El Mundo din Spania, RAI din Italia, Público din Portugalia, Le Monde și AFP din Franța și YLE din Finlanda.
Lista include un site maghiar, portalul de știri 444, care este independent. Tuturor acestora li s-a interzis accesul la radiodifuziune și la spațiile online din Rusia.
Ce publicații au fost afectate de restricții
Moscova afirmă că restricțiile vor fi ridicate dacă blocul comunitar anulează sancțiunile impuse luna trecută RIA Novosti, Izvestia și Rossiyskaya Gazeta, care sunt considerate a fi răspânditoare de propagandă pro-război.
Sancțiunile au afectat, de asemenea, Voice of Europe, site-ul cu sediul în Olanda care a fost implicat în așa-numitul Russiagate.
Bruxelles-ul a dorit să reacționeze la atacurile Rusiei cu o declarație critică aprobată de toate cele 27 de state membre, deoarece unanimitatea este necesară în politica externă.
Dar Ungaria a încercat să blocheze această mustrare colectivă, forțându-l pe Josep Borrell, șeful politicii externe a UE, să publice o declarație pe cont propriu.
Borrell a declarat că interdicția "total nefondată" "restrânge și mai mult accesul la informații libere și independente și extinde cenzura mediatică deja severă din Rusia" și a precizat că sancțiunile împotriva instituțiilor rusești vor rămâne în vigoare.
