Marți, la ora, 15.16, ora României, un seism a avut loc în Oltenia, Gorj, cu magnitudinea de 5.7, la adâncimea de 40 km. Potrivit INFP, cutremurul s-a produs în Oltenia, Vâlcea la adâncimea de 6,3 de kilometri.
Cutremurul s-a produs la 102km SV de Sibiu, 106km NV de Craiova, 136km V de Pitești, 167km E de Timișoara, 180km S de Cluj-Napoca, 184km SE de Arad, 196km V de Brașov, 219km E de Belgrad, 223km E de Zemun, 223km V de Ploiești.
Primarul din Târgu-Jiu: „ Nu avem clădiri încadrate la risc seismic maxim”
Marcel Romanescu, primarul municipiului Târgu-Jiu, a declarat pentru Euronews România că momentan nu există un bilanț provizoriu al pagubelor produse de cutremur.
„Nu avem un bilanț provizoriu. Am finalizat ședința Comitetului Local pentru Situații de Urgență. Ne deplasăm la Comitetul Județean pentru Situații de Urgență pentru evaluarea pagubelor după acest cutremur de magnitudine nemaîntâlnită până în acest moment în judetul Gorj. Am luat hotărârea să identificăm clădirile afectatate. Facem toate demersurile ca prin 112 să putem centraliza informațiile pentru a pregăti materialul pe care Comitetul Județean pentru Situații de Urgență îl va înainta spre aprobare prefecturii județului Gorj și ulterior Guvernului României.
În perioada următoare, pe baza sesizărilor, vom avea o primă evaluare. E clar că va continua în zilele următoare, ca la sfârșitul acestei săptămâni să avem o evaluare completă.”
Primarul Marcel Romanescu spune că în Târgu-Jiu nu sunt clădiri încadrate la risc seismic maxim.
„Nu avem clădiri încadrate la risc seismic maxim în Târgu-Jiu. La clădirile publice vom face o evaluare, la cele private asociațiile de proprietari sau proprietarii vor face o expertiză.”
Directorul INFP: „Pentru noi este o surpriză că zona respectivă s-a activat”
Director INFP: „E o zonă în care nu s-au produs cutremure, decât foarte rar, iar dacă se produceau erau magnitudini mici, au fost magnitudini de 3 grade, 2 grade, un grad. Pentru noi este o surpriză că zona respectivă s-a activat. Ea a mai produs cutremure în trecut. Avem exemple din anul 1943, când s-a produs un cutremur de 5 grade. De asemenea, în anii 1963-1964 au fost cutremur de 4 și 4,5, iar mai în spate, au fost cutremure în 1910 și 1850-1860, tot de magniutdini în jur de 4. Din punct de vedere geologic, mișcarea falilor a fost pe verticală, au fost două plăci care s-au mișcat una față de cealaltă, pe verticală, la ambele cutremure, deci sunt un tandem de cutremure. Al doilea cutremur poate să fie un frate al celuilalt. Nu este o replică a lui.”
Raed Arafat: „Până acum nu avem victime și nu avem efecte grave”
Șeful DSU, Raed Arafat, a declarat că „până acum nu avem victime și nu avem efecte grave”, în urma cutremurului.
„În fiecare județ au început evaluări. La nivel național a fost activată grupa operativă la nivelul MAI, cu participarea de ofițeri din partea IGSU și din partea DSU și care a avut și o vizită din partea ministrului Afacerulor Interne care a participat la evaluări, ca să ne asigurăm că nu avem nimic critic. La nivel local, verificarea situației din teren, este o datorie a Inspectoratelor pentru Situații de Urgență. În Gorj a fost convocat Comitetul Județean pentru Situații de Urgență. Au fost înregistrate efecte în șase localități din trei județe - Gorj, Dolj și Mehedinți, fiind înregistrate peste 50 de apeluri de urgență prin 112. Apelurile s-au referit la fisuri sau la elemente de construcție căzute. Inițial s-a vorbit de o eventuală casă prăbușită, care s-a infirmat și era cu fisuri și câteva atacuri de panică. Situația este în dinamică. Până acum s-au raportat: șapte case cu fisuri sau elemente căzute, în Târgu Jiu și Arcani, patru sedii de instituții, între care Primăria, cinci blocuri de locuit, 15 avarii la coșuri de fum de la blocuri din Târgu Jiu. În Dolj sunt elemente de construcție în pericol să cadă de pe o clădire a Poliției de Frontieră”, a mai declarat Raed Arafat.
Arafat a explicat că, dacă vor apărea efecte la nivelul infrastructurii, vor fi demarate reparaţii.
„Nu poate nimeni să excludă că o conductă sau ceva să sufere o fisură din cauza cutremurului, dar asta, normal, este urmat de repararea ei. Exact ca şi la o casă care are o fisură, poate să apară o fisură şi într-o conductă”, a precizat Arafat.
Întrebat de jurnalişti dacă vor mai apărea replici, el a arătat că este posibil acest lucru, însă se speră ca activitatea seismică să scadă din intensitate.
„Este greu de spus dacă după experienţa de astăzi să spunem că se descarcă sau se acumulează energia în altă parte. Deocamdată, urmează replicile şi să sperăm că va scădea în energie. Cutremurul sau activitatea seismică va scădea în timp. De obicei, asta durează, durează cam o lună de zile la un cutremur de genul acesta, de suprafaţă. Vor fi foarte multe replici”, a explicat Arafat.
Arafat a mai explicat că „panica poate duce la greșeli”.
„E normal să apară un moment de panică. Panica poate duce la greșeli de comportament și la probleme mult mai mari dacă oamenii nu înțeleg cum să reacționeze și nu se pregătesc. Panica poate fi ucigătoare. Mesaje RO-Alert nu se dau înainte de cutremur, iar după cutremur se dau doar pentru indicații, dacă sunt efecte grave. A doua sursă de informare rămâne aplicația DSU, pe care vă sfătuim să o descărcați. Mai avem portalul fiipregatit.ro, unde găsiți informații înainte să aibă loc un cutremur, ce este de făcut în timpul unui cutremur și după cutremur. Trebuie să le știm înainte de cutremur. O casă pregătită pentru cutremur înseamnă prevenirea unor probleme - mobilier fixat, fără elemente grele sus, prevenirea unor probleme în interiorul casei. Aceste elemente pot produce probleme”, a mai spus el.
El a îndemnat oamenii să se informeze din surse oficiale.
„Din dorința că vrem să știm cât mai mult intrăm pe diferite zone de informare sau dezinformare, citim și tindem să credem tot ce se întâmplă pentru că suntem îngrijorați. Intrați și verificați informațiile și de pe site-urile oficiale, IGSU, DSU, Guvern. Multe persoane vor începe să prezică că urmează alte cutremure. Gândiți înțelept. Cel care poate să prezică un cutremur înseamnă că a ajuns la un nivel mai presus de știință. Până acum nu s-a întâmplat să poată fi prezis un cutremur. Orice țară ar dori să știe din timp că va apărea un cutremur și este foarte greu de prezis. Vor continua evaluările, mai pot apărea apeluri de la oameni îngrijorați, cu case care au fisuri. Vă îndemn la calm și la înțelepciune de a nu asculta informațiile false și manipulările altora. Să aveți încredere că orice știm o să știți și dumneavoastră”, a conchis Raed Arafat.
Potrivit specialiștilor, seismul s-a produs la 10 km sud față de epicentrul cutremurului de luni.
Seismul a fost resimțit în mai multe orașe, printre care și București, Sibiu, Vâlcea, Craiova, Timișoara și Arad, dar și în Alexandria, Pitești, Sibiu, Brașov, Cluj-Napoca și Târgu Jiu.
Cutremurul a fost urmat de 13 replici
Cutremurul cu magnitudinea 5,7 pe Richter, produs marţi în judeţul Gorj, a fost urmat, până la ora 20:42, de 13 replici cu magnitudini între 2,4 şi 4,1, potrivit datelor afişate de Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).
Grupă operativă de monitorizare a sistemului de intervenţie în situaţie de urgenţă, activată la MAI
Premierul Nicolae Ciucă a avut o discuție telefonică cu șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, în legătură cu cutremurul produs luni.
„Premierul a cerut organizarea de îndată a activităților necesare pentru gestionarea situației și pentru coordonarea acțiunilor de sprijin. În urma consultărilor cu ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, la nivelul MAI, a fost activată o grupă operativă pentru monitorizarea sistemului de intervenție în situație de urgență, în cadrul centrului de coordonare din minister”, a precizat Guvernul României.
Cele mai multe apeluri au fost primite la ISU Gorj, iar apelanții sesizează diverse pagube.
Pompierii militari ai ISU Gorj efectuează misiuni de patrulare/recunoaștere în teren, în urma cutremurului.
„Precizăm faptul că până la acest moment, la nivelul județului Gorj s-a constituit Centrul Județean de Coordonare și Conducere a Intervenției la sediul ISU Gorj pentru monitorizarea operativă a situației. Totodată, s-a crescut capacitatea de intervenție a inspectoratului pentru a gestionarea eficientă a eventualelor situații de urgență. Până în acest moment, în dispeceratul ISU Gorj s-au înregistrat aproximativ 20 de apeluri care semnalează fisuri apărute la anumite construcții, elemente de construcție de la fațada mai multor clădiri care s-au desprins, dar, din fericire, până în acest moment nu au fost înregistrate victime”, a transmis ISU Gorj.
Mai mult, Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență al județului Hunedoara a activat Grupa Operativă, care a început monitorizarea situației din principalele localități ale județului, pentru a stabili dacă sunt situații de urgență cauzate de cutremur.
„În acest moment, echipele de intervenție de la nivelul fiecărei subunități ale ISU Hunedoara se află în misiune, pe teren, fiind prealertate toate subunitățile de intervenție, care efectuează misiuni de monitorizare a situației. La numărul unic de urgență 112 au fost înregistrate, până acum, 11 apeluri de urgență (Deva -1, Hunedoara-1, Vulcan – 9), prin care se semnalau atacuri de panică ale cetățenilor pentru care s-a apelat. Nu sunt informații, până la acestă oră, care să indice eventuale pagube materiale sau tehnologice, iar situația este monitorizată în continuare”, a precizat ISU Hunedoara.
De asemenea, ISU Mehedinți a înregistrat două apeluri după cutremur.
„Ca urmare a seismului înregistrat în cursul zilei de astăzi, până în acest moment în dispeceratul ISU Mehedinți au fost înregistrate două apeluri care au semnalat efecte ale cutremurului în două localități. Primul apel semnala faptul că în orașul Baia de Aramă, pe un bloc ANL câteva țigle sunt în pericol de cădere. Cel de-al doilea apel semnala fisuri în pereții unui imobil social din municipiul Drobeta Turnu-Severin, unde 22 de persoane s-au autoevacuat. Pentru verificarea celor sesizate echipaje operative de pompieri din cadrul Gărzii Baia de Aramă și Detașamentului Drobeta Turnu-Severin s-au deplasat în teren”, a precizat ISU Mehedinți.
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Cluj a înregistrat trei apeluri telefonice primite de la clujeni în urma cutremurului produs marţi după-amiază, seismul fiind resimţit şi în judeţul Cluj.â
„În dispeceratul integrat ISU-SAJ s-au înregistrat trei apeluri care au semnalat cutremurul. Nu sunt anunţate pagube sau alte probleme, însă o autospecială va efectua o misiune de recunoaştere pe strada Almaşului din Cluj-Napoca şi în comuna Floreşti”, informează reprezentanţii ISU Cluj.
Al doilea cutremur cu magnitudinea peste 5 în ultimele două zile
Luni după-amiază s-a mai produs un seism, cu magnitudinea 5,2, la ora 16:58, în România, în Oltenia, Gorj. Potrivit INFP, seismul a fost unul de suprafață și s-a produs la o adâncime de 16,5 km (inițial a fost măsurat la 15 km, apoi la 13,2 km).
Cutremurul a fost urmat de două replici: una cu magnitudinea 2,4 la ora 17:13 și cealaltă, de 2,8 la ora 17:21.
Dragoș Toma, seismolog INFP, a declarat la Euronews România că primul seism, produs în Gorj luni, „este un cutremur normal pentru zona respectivă. Inițial prima soluție l-a plasat la 13 km, apoi la 15 și acum la 17 km.”
„Față de cutremurele de adâncime intermediară din zona Vrancea, la 90-150 de km, înseamnă că dacă au magnitudine mică, cum a fost acesta, ele pot fi resimțite mai puternic, în special în zona epicentrală.”, a explicat seismologul.
Acesta a mai spus că nu se așteaptă la un seism mai putenic în această zonă.
„Pentru zona respectivă avem consemnate cutremure de 5,2 în 1943 sau de 4,5 în 1963. Pe de o parte, au mai fost cutremure în zona respectivă de magnitudini aproximativ similare, nu ne așteptăm la un cutremur mult mai mare, la magnitudini de peste 6. A fost și o replică. S-ar putea să mai fie și alte replici, cu magnitudini mici. Nu ne așteptăm să fie unul mult mai mare.”, a spus seismologul.
Cronologia celor mai puternice cutremure din România
După ultimele două cutremure care au avut loc în România, multă lume s-a întrebat cum de s-au produs în zona Olteniei astfel de mișcări tectonice. Datele istorice arată, însă, că ceea ce s-a întâmplat a fost perfect normal.
Dacă am suprapune harta zonelor seismice din România peste harta țării am descoperi că e mai greu să găsești o zonă unde nu se produc cutremure. România împarte cu Serbia o astfel de zonă seismică. Cel mai puternic cutremur s-a produs în această zonă în 1991 și a avut o magnitudine de 5.6. Nu este o zonă foarte activă și nici una care să genereze mișcări ample, cam o dată la 50 de ani și cu magnitudini sub 6.
Zona Vrancea, cea mai fierbinte parte a țării
Cea mai fierbinte parte a țării, când vine vorba de cutremure, este zona Vrancea. Aici se produc frecvent cutremure de intensitate mai mică, de ordinul sutelor pe an, și, uneori, unele semnificative, pentru că zona este la întâlnirea dintre trei plăci tectonice, dar astfel de zone sunt și în sudul țării, în Dobrogea, în vestul țării, în Transilvania, în nord-vest. Geologii spun că seisme de magnitudine mare se pot produce oricând și s-au produs des pe teritoriul țării noastre, iar pentru perioada când nu existau instrumente de măsurare, magnitudinea a fost estimată pe baza efectelor consemnate de istorici.
Cel mai puternic cutremur produs pe teritoriul actualei Românii a fost în 1802. A avut o magnitudine de 7.9 și a durat două minute. A fost atât de puternic, încât s-a resimțit până la Moscova și Istanbul și a produs un efect foarte rar, conform istoricilor, lichefierea solului.
Un secol mai târziu, în 1901, un cutremur de 7.2 produs la granița dintre Bulgaria și România, în zona Șabla, a generat un tsunami de trei metri înălțime în Marea Neagră și a inundat mai multe localități.
Cel mai recent cutremur major s-a produs în 1990, cu magnitudinea de 6.9
Zona Vrancea a fost epicentrul celor mai multe cutremure puternice, inclusiv cel din martie 1977, cel mai puternic din istoria recentă. Mii de oameni au murit atunci și zeci de mii au fost răniți, pentru că foarte multe clădiri s-au prăbușit, mai ales în București.
Iar cel mai recent cutremur major s-a produs în 1990, cu magnitudinea de 6.9. Concluzia experților este că un cutremur cu magnitudine mai mare de 7 se poate produce oricând în zona zeismică Vrancea, iar aceasta nu este singura în care pot avea loc cutremure cu potențial distructiv.
