Trimișii lui Donald Trump se află deja la Moscova, în vederea negocierilor pentru oprirea războiului din Ucraina. Dacă ucrainenii au spus că acceptă termenii propuși de americani, rușii dau de înțeles că îi refuză.
„Credem că obiectivul nostru este, totuși, o soluționare pașnică pe termen lung, tindem spre acest lucru, o soluționare pașnică pentru a lua în considerare interesele legitime ale noastre, iar preocupările noastre sunt cunoscute. Și niște pași care doar imită acțiunile pașnice, am impresia, nu sunt necesari nimănui în această situație", a spus consilierul lui Vladimir Putin pentru afaceri externe, Iuri Ușakov, citat de publicația rusă Meduza.
Rusia dă de înțeles că refuză armistițiul propus de americani
Americanii au popus un plan de încetare a focului măcar pentru 30 de zile, care a fost acceptat de Ucraina, dar Iuri Ușakov spune că această măsură ar fi doar o pauză pentru ucraineni, timp în care ei se pot reorganiza. Consilierul lui Putin spune că termenii trebuie să urmărească și interesele rusești, în urma celor discutate cu Mike Waltz, trimisul lui Donald Trump în Rusia și, în același timp, consilier american pe probleme de securitate.
Conform unor surse citate de Reuters, cererile Rusiei sunt similare cu condițiile prezentate și până acum americanilor. Însă în afară de detaliile complexe, printre revendicări se numără neaderarea Kievului la NATO sau lipsa trupelor străine în Ucraina.
Înaintea ca Rusia să înceapă învazia în Ucraina, adică înainte de februarie 2022, rușii au discutat cu americanii, pe vremea când președinte al SUA era Joe Biden. La acea vreme, rușii au cerut aceleași lucruri, iar cele principale sunt tot acestea referitoare la neaderarea Ucrainei la NATO, dar și nedislocarea de militari străini în Ucraina.
Faptul că Ucraina nu ar trebui să adere la NATO a fost discutat ultima dată de ruși cu Joe Biden, la finalul anului 2021 și începtul lui 2022, chiar înainte de startul conflictului, când zeci de mii de soldați ruși stăteau la granița Ucrainei, așteptând ordinul de a invada. Acele cereri includeau cerințe care ar fi constrâns operațiunile militare ale SUA și NATO din Europa de Est până în Asia Centrală.
Deși a respins unele dintre condiții, administrația Biden de atunci a încercat să prevină invazia prin angajarea cu Rusia în privința câtorva dintre aceste condiții, conform documentelor guvernamentale americane analizate de Reuters și de mai mulți foști oficiali americani. Efortul a eșuat și Rusia a atacat Ucraina pe 24 februarie 2022.
Printre noutățile de acum se numără și restabilirea relațiilor dintre Moscova și Washington, după cum susține sursa citată, dar și recunoașterea internațională a celor spuse de Vladimir Putin, conform căruia Crimeea și cele patru provincii cucerite de Rusia trebuie să facă parte acum din Rusia.
„Rusia are aceleași cerințe din 1945”
Însă nu este clar dacă Rusia este dispusă să se angajeze în discuții de pace direct cu Kievul, înainte de a semna planul propus de americani. Pe de altă parte, oficialii ruși și cei americani au discutat termenii în cadrul unor conversații personale din ultimele trei săptămâni, așa cum susțin persoanele respective.
De asemenea, rușii sunt nemulțumiți că, în propunerea americanilor, nu se ține cont de o altă cerință a Kremlinului, prin care se cere ca Statele Unite și NATO să abordeze ceea ce rușii numesc „cauzele profunde” ale războiului, inclusiv extinderea NATO spre est.
Oficialii americani și cei ruși au declarat, în ultimele săptămâni, că un proiect de acord discutat de Washington, Kiev și Moscova, la Istanbul, în 2022, ar putea fi un punct de plecare pentru negocierile actuale de pace. În cadrul acelor discuții, printre altele, Rusia a cerut și drept de veto asupra acțiunilor țărilor care doreau să ajute Ucraina în caz de război.
Numai că trimisul principal al lui Trump pentru Ucraina și Rusia, generalul în retragere Keith Kellogg, a declarat, săptămâna trecută, că nu vede negocierile de la Istanbul ca pe un punct de plecare în discuțiile de acum.
„Cred că trebuie să dezvoltăm ceva complet nou”, a spus Kellogg, la acea vreme.
Rusia a făcut cereri similare Statelor Unite în ultimele două decenii - iar experții spun că aceste cereri limitează capacitatea Occidentului de a construi o prezență militară mai puternică în Europa și i-ar putea permite lui Putin să își extindă influența pe continentul european.
„Nu există niciun semn că rușii sunt dispuși să facă vreo concesie. Cerințele nu s-au schimbat deloc. Cred că nu sunt cu adevărat interesați de pace sau de o încetare a focului semnificativă”, a declarat Angela Stent, de la Brookings Institution. Ea a fost analistul principal al serviciilor de informații americane pentru Rusia și Eurasia.
În efortul lor de a preveni ceea ce oficialii serviciilor de informații americane spuneau că urma, adică „o invazie rusă iminentă”, înalți oficiali ai administrației Biden au discutat atunci cu niște omologi ruși despre trei dintre cererile Kremlinului, conform documentelor guvernamentale americane analizate de Reuters. Acestea au fost: interzicerea exercițiilor militare ale SUA și ale altor forțe NATO pe teritoriile noilor membri din Alianță și interzicerea desfășurării de rachete americane cu rază intermediară de acțiune în Europa sau în altă parte din proximitatea razei de acțiune a teritoriului rus, așa cum reiese din documente. De asemenea, rușii au dorit să fie interzise și exercițiile militare ale SUA sau NATO din Europa de Est până în Caucaz și Asia Centrală.
„Acestea sunt aceleași cereri rusești care au fost făcute încă din 1945. Având în vedere comportamentul administrației Trump din ultimele săptămâni, europenii nu sunt doar speriați că îi abandonăm, ci se tem că ne-am alăturat inamicului”, a declarat Kori Schake, un fost oficial al Pentagonului, care conduce studii de politică externă și de apărare la American Enterprise Institute.
- Americanii sunt angajați în două discuții separate: una privind restabilirea relațiilor dintre SUA și Rusia și cealaltă privind un acord de pace în Ucraina.
În acest moment, Vladimir Putin și liderul din Belarus, Alexander Lukașenko, au o întâlnire bilaterală la Kremlin, conform BBC.
Cu câteva ore mai devreme, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Putin ar putea aborda Ucraina și propunerea de încetare a focului în cadrul unei conferințe de presă care va urma întâlnirii sale cu Lukașenko.
