Conducerea politică și militară a Rusiei ar trebui judecată pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei, insistă Comisia Europeană și Parlamentul European. Parlamentarii europeni au adoptat și o rezoluție prin care cer înființarea unui tribunal internațional. La un an de la declanșarea invaziei, încă se caută soluții juridice pentru tragerea la răspundere a celor responsabili de crimele comise în Ucraina.
A trecut un an de când Vladimir Putin a dat ordin tancurilor sale să treacă granița în Ucraina. Operațiunea specială militară declanșată de liderul rus a făcut mii de victime.
Statele Unite ale Americii și mai multe state europene, printre care Germania, susțin înființarea unui tribunal internațional special, așa cum s-a întâmplat după al Doilea Război Mondial.
Cu toate acestea, Rusia ar putea bloca o astfel de propunere la Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite. Este posibil totuși ca inițiativa să fie adusă în discuție în fața celor 193 de state membre ale Adunării Generale a ONU.
Vaios Koutroulis, profesor de drept internațional: "Rezoluțiile votate de Adunarea Generală a ONU nu sunt obligatorii. Așa încât, o astfel de rezoluție va oferi mai multă legitimitate unui tribunal, asta este cert, depinde și de majoritatea cu care va fi adoptată rezoluția, cu cât mai largă cu atât mai mare legitimitatea. Dar ea nu va obliga Rusia să coopereze cu tribunalul. Este mai curând o chestiune politică, decât una juridică."
Curtea Penală Internațională nu are jurisdicție în Ucraina și Rusia
Isabel Marques da Silva, jurnalist Euronews: "Cum vor fi colectate probele privind crima de agresiune, în condițiile în care Comisia Europeană a anunțat că va exista un centru special cu experți, din iulie încolo, dedicat acestei misiuni?"
Vaios Koutroulis, profesor de drept internațional: "Nu există niciun dubiu că această operațiune militară violează Carta ONU. Dificultatea constă în faptul că nu există un precedent recent privind strângerea de astfel de probe. Va fi interesant să vedem cum va gestiona situația acest centru."
Curtea Penală Internațională investighează deja acuzații privind crime de război și genocid, însă nu are jurisdicție în Ucraina și Rusia. Moscova nu recunoaște autoritatea Curții, acceptată de 123 de state, inclusiv 27 de ȚĂRI membre ale Uniunii Europene. Nici SUA nu recunosc Curtea, dar vor să colaboreze în acest dosar.
Beth Van Schaack, ambasador pentru justiție penală internațională SUA: "Statele Unite nu sunt parte a Statutului de la Roma în baza căruia a fost creată Curtea Penală Internațională, dar există mai multe modalități prin care pot ajuta și chiar au făcut-o. Asta include sprijin diplomatic în diverse formule, desigur. Puteam oferi, de asemenea, asistență în ceea ce privește prinderea și transferul suspecților."
În prezent, doi indivizi sunt judecați de Curte. În ceea ce privește crearea unui tribunal special pentru judecarea conducătorilor ruși, ambasadoarea SUA spune că sunt analizate mai multe opțiuni.
Beth Van Schaack, ambasador pentru justiție penală internațională SUA: "Ucraina ar putea semna un tratat, spre exemplu, cu Consiliul Europei sau chiar cu Uniunea Europeană, pentru a crea un eventual organism regional. În același timp, Ucraina ar putea crea un tribunal intern care să includă și experți, judecători și procurori internaționali, în diferite poziții. Vedem astfel de instituții hibride peste tot în lume."
Procurorul general al Ucrainei a precizat că autoritățile de la Kiev au înregistrat peste 65.000 de crime de război de la declanșarea invaziei Rusiei, din 24 februarie 2022 și până acum.
