Mai mult de jumătate dintre bugetari ar putea primi majorări salariale de la începutul anului viitor, potrivit surselor Euronews. Creșterile vor fi însă limitate, iar pentru alte categorii de angajați de la stat noua lege a salarizării va aduce venituri înghețate.
În paralel, Guvernul mai are doar trei luni la dispoziție pentru a realiza reformele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. În caz contrar, România riscă să piardă miliarde de euro din fondurile europene nerambursabile.
Noua lege a salarizării trebuie adoptată până la finalul lunii august
Premierul interimar Ilie Bolojan a convocat o ședință cu miniștrii pentru a discuta despre stadiul implementării PNRR.
Legea salarizării, unul dintre jaloanele importante din PNRR, trebuie adoptată în Parlament până la 31 august și are impact asupra veniturilor a peste 1,2 milioane de bugetari.
După discuții cu reprezentanții Comisia Europeană, Ministerul Finanțelor a aprobat o creștere a cheltuielilor cu salarizarea de aproape 8 miliarde de lei.
Potrivit simulărilor, 53% dintre bugetari ar urma să beneficieze de majorări salariale de la 1 ianuarie.
Niciun salariu nu va scădea, însă angajații care au în prezent venituri mai mari decât cele rezultate după recalculare vor avea salariile înghețate pentru mai mulți ani.
Raport de 1 la 8 între salariul minim și indemnizația președintelui
În noua lege, raportul dintre cel mai mic și cel mai mare salariu din sistemul public va fi de 1 la 8, valoarea maximă fiind indemnizația președintelui României.
Veniturile vor fi calculate prin înmulțirea unor coeficienți cu valoarea de referință estimată la 4.325 de lei.
Nu există însă un acord politic privind acest indicator, iar sindicatele acuză că nu au fost consultate.
Horațiu Raicu spune că proiectul favorizează în continuare demnitarii.
„Avem un tratament preferențial al demnitarilor, indemnizațiile vor continua să crească, fapt ce distruge principiul solidarității în fața persoanelor de execuție. În sănătate, cele patru grile existente devin una singură, dar riscă să nu reflecte complexitatea muncii sau volumul de activitate specific fiecărei specializări”, a declarat Horațiu Raicu.
Majorările salariale vor fi limitate
Potrivit surselor Euronews, majorările salariale vor fi, în medie, între 6 și 7%.
Premierul interimar Ilie Bolojan a avertizat că eventualele corecții salariale mai ample pot fi făcute doar prin reducerea cheltuielilor publice.
„Nu avem decât două posibilități reale: o creștere, o corecție de amplitudine mică. Dacă se dorește într-adevăr o amplitudine mai mare, corecții mai mari, creșteri mai mari, reduceri mai mari de inechități, atunci singura soluție este să reducem baza de cheltuieli publice, deci reducere de personal acolo unde nu se justifică”, a declarat Ilie Bolojan.
Și expertul fiscal Gabriel Biriș avertizează că România trebuie să fie atentă la impactul bugetar.
„Evident că ar fi nevoie de creșteri salariale, dar trebuie să ne uităm un pic și la productivitate. Noi, în momentul de față, suntem cu sabia lui Damocles deasupra capului. Perspectiva de junk. Orice derapaj pe partea de cheltuieli sau reduceri de venituri ne poate duce exact acolo unde încercăm să nu ajungem”, a spus Gabriel Biriș.
Sporuri eliminate sau reduse în noua lege
Noua lege a salarizării prevede eliminarea unor sporuri și indemnizații.
Dispar:
- sporul pentru condiții vătămătoare de 300 de lei brut;
- sporul de cifru;
- indemnizația de hrană.
În sistemul sanitar, sporul pentru condiții deosebit de periculoase ar urma să scadă de la 85% la 40%, iar celelalte sporuri vor fi reduse la 20%.
Sindicaliștii avertizează deja că măsurile ar putea declanșa proteste și greve.
„Va genera un val masiv de proteste, chiar și greve din partea organizațiilor sindicale, cu preponderență din zona de ordine publică, apărare și administrație”, a avertizat Horațiu Raicu.
România riscă să piardă 15 miliarde de euro din PNRR
Până la finalul lunii august, Guvernul trebuie să finalizeze 38 de reforme și proiecte asumate prin PNRR, printre care Codul Urbanismului și Legea apei.
Pentru că actualul Executiv este interimar și are atribuții limitate, poate realiza doar două dintre aceste reforme. Restul proiectelor vor trebui adoptate de Parlament.
Gabriel Biriș consideră că și președintele României ar trebui să se implice mai activ pentru deblocarea reformelor.
„Ar trebui și președintele să-și exercite un pic mai intens rolul de mediator, să susțină proiectele depuse în Parlament să fie aprobate”, a declarat expertul fiscal.
Ministerul Proiectelor Europene avertizează că România riscă să piardă aproximativ 15 miliarde de euro dacă nu îndeplinește reformele asumate prin PNRR.
