Inegalitatea în materie de venituri este evidentă în întreaga lume, iar Europa nu face excepție. Doar 10% dintre cei mai bogați de pe continentul european dețin 67% din bogăție, iar ceilalți adulți au reușit să acumuleze doar 1,2% din aceasta, arată o analiză realizată de Euronews.com. Specialiștii susțin că sistemele de impozitare și numărul de proprietari de locuințe au un rol semnificativ când vine vorba despre diferențele de avere dintre bogați și săraci.
Modul în care bogăția este distribuită în mod inegal variază considerabil și de la o țară la alta, după cum reiese din raportul global privind averile din 2023, realizat de Credit Suisse și UBS. Averea netă sau "bogăția" este definită ca fiind valoarea activelor financiare plus activele reale (în principal locuințe) deținute, fără datoriile acestora.
Distribuția inegală a averii se măsoară prin coeficientul Gini și prin ponderea funcției de repartiție superioară. Cu cât coeficientul Gini este mai mare, cu atât există o mai mare inegalitate a bogăției, 0 reprezentând o egalitate totală.
Dintre cele 36 de state europene analizate, inegalitatea bogăției în 2022 a variat de la 50,8 în Slovacia la 87,4 în Suedia. Cu excepția Islandei, inegalitatea veniturilor a fost destul de mare în țările nordice. Finlanda, Danemarca, Norvegia și Suedia s-au clasat în prima jumătate a clasamentului. De altfel, Suedia conduce clasamentul.
Germania, cele mai mari inegalități în rândul marilor puteri economice din UE
Potrivit sursei citate, Germania a înregistrat cel mai mare scor de inegalitate a bogăției (77,2) dintre cele patru mari puteri economice ale UE, urmată de Franța (70,3), Spania (68,3) și Italia (67,8). Deși nu mai face parte din UE, Marea Britanie este considerată în continuare una dintre cele "patru mari" puteri de pe continentul european și a obținut un scor de 70,2.
Pe următoarele locuri se află Belgia (59,6), Malta (60,9), Slovenia (64,4), precum Slovacia în ceea ce privește cele mai mici inegalități de avere.
Discrepanțe uriașe între cei mai bogați
În 2022, Suedia a înregistrat cea mai mare inegalitate a bogăției, unde primii 10% dețineau 74,4% din avere. Belgia a avut cea mai mică valoare a inegalității, de 43,5%.
Dintre cele patru mari state membre ale UE, Germania a înregistrat cea mai mare inegalitate a averii, unde cei mai bogați 10% dețineau 63% din avere, urmată de Franța (54,9%), Spania (53,8%) și Italia (53,5%). Marea Britanie a avut o cifră mai mică decât toate aceste patru țări, de 53,3%.
De ce se află Suedia în topul inegalității bogăției?
Chiar dacă ar putea părea o surpriză faptul că au un indice ridicat în privința inegalității averilor, țările nordice au, în schimb, rezultate bune la alți indicatori, cum ar fi bunăstarea, venitul disponibil și valorile democratice.
Sistemul de impozitare este cel mai important motiv pentru care Suedia, în special, se situează în această privință, a explicat dr. Lisa Pelling, șefa grupului de reflecție Arena Idé din Stockholm, conform sursei citate.
"În ultimele decenii am eliminat o serie de taxe pe avere. În Suedia, în acest moment nu există niciun impozit pe avere. De asemenea, nu există niciun impozit pe moștenire, cadouri și proprietăți”, a precizat ea, pentru Euronews Business.
Pelling a mai spus că firmele suedeze internaționale de succes, care au beneficiat de investiții realizate cu banii contribuabililor, nu returnează aceste fonduri.
"Avem, de asemenea, impozite foarte mici pentru companii. Acest lucru înseamnă că există o mulțime de posibilități pentru ca oamenii bogați să se îmbogățească și mai mult", a adăugat ea.
Sistemul de asistență socială îi face pe oameni să se simtă în siguranță
Pelling a subliniat că Suedia este încă una dintre cele mai egale țări din lume în alte privințe.
”Acest lucru se datorează în principal faptului că avem un sistem de protecție socială bine dezvoltat, în care oamenii se simt în siguranță în ceea ce privește sistemul public de sănătate și se simt relativ confortabil cu pensiile lor, cu asigurarea lor atunci când vine vorba de concediu medical și șomaj”, a spus ea.
Ca atare, oamenii au mai puține stimulente pentru a pune bani deoparte pentru aceste lucruri.
În comparație cu alte țări nordice cu sisteme de asistență socială eficiente, Pelling a remarcat că principala diferență constă în sistemul fiscal.
În Finlanda, școlile sunt deținute și administrate de stat, în timp ce în Suedia, o treime dintre elevii din învățământul secundar superior frecventează școli private. Aceste școli, în mare parte cu scop lucrativ, primesc finanțare integrală de la stat, fără restricții asupra marjelor lor de profit, a spus ea.
Același lucru este valabil și pentru sistemul de sănătate.
"Asistența medicală primară este în mare parte privatizată și este foarte profitabilă. Companiile de asistență socială privatizate și finanțate din taxe îi fac pe proprietarii lor foarte bogați", a declarat Pelling.
Factorii care duc la inegalități în Europa
În Europa, unul dintre cei mai importanți factori de inegalitate a averilor este componența activelor, au explicat Eszter Sándor și dr. Carlos Vacas-Soriano, manageri de cercetare la Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă (Eurofound).
Numărul de proprietari de locuințe reprezintă unul dintre principalii factori care contribuie la diferențele în distribuția bogăției.
”Țările cu niveluri mai ridicate de proprietate a locuințelor tind să aibă niveluri mai scăzute de inegalitate a bogăției, în timp ce țările în care accesul la alte active financiare este mai răspândit, tind să aibă o inegalitate mai mare a bogăției", au declarat cercetătorii pentru Euronews Business.
Sándor și Vacas-Soriano au mai spus că pensiile voluntare și asigurările de viață joacă un rol important în inegalitățile de avere.
”În țările din Europa de Vest, este mai probabil ca oamenii să fie capabili să economisească pentru pensie, atât pentru că au venituri mai mari, cât și pentru că au un acces mai bun la instrumente voluntare pentru venituri după pensionare decât cetățenii din estul și sudul Europei", au spus ei.
În 2022, Germania a avut cea mai scăzută pondere a proprietății, unde doar 46,5% din populație trăia într-o locuință proprietate personală, potrivit Eurostat. Media UE era de 69,1%. Această pondere era, de asemenea, mai mică decât media UE în Suedia (64,2%) și Turcia (57,5%).
