A început noul an universitar și odată cu acesta provocările. Investițiile în infrastructură, spațiile insuficiente pentru derularea cursurilor, revenirea la predarea față către față, starea laboratoarelor și a căminelor, legile educației, autonomia universitară și situația doctoratelor - toate acestea sunt chestiuni care îi preocupă pe cei aflați în fruntea a două dintre cele mai mari universități din Capitală și din țară, Marian Preda, rector al Universității din București și Horia Iovu, prorector al Universității Politehnica din București.
Doar 25% din activitatea Universității din București se va mai putea desfășura online
"Spațiile de învățământ ar fi cea mai mare provocare. Din păcate, avem cinci clădiri care se află în proces de renovare și avem câteva dintre facultăți care au probleme cu spațiile, pentru că am trecut în totalitate la activități față în față și în foarte multe dintre facultăți am stabilit o limită de maximum 25% din activitatea didactică online, în special pentru situațiile în care, din diverse motive, profesorul nu este în țară”, a precizat Marian Preda, rectorul Universității din București.
"Cea mai mare provocare este continuarea investițiilor. Politehnica și-a mărit spațiile didactice și de cercetare cu peste 60% în ultimii 6 ani, iar acum continuăm investițiile – începerea construcției unui nou cămin, pentru 700 de studenți, dar și construcția a unui local nou, care va acomoda Facultățile de Inginerie Chimică și Biotehnologii, pe cea de Inginerie Aerospațială și Inginerie Medicală. Studenții vor beneficia de spații în plus didactice și de cercetare", a spus Horia Iovu, prorector al Universității Politehnica din București.
"În maximum doi ani, Universitatea din București va pune în circuitul academic clădirea Panduri, care are 1,2 hectare, 3 facultăți se vor muta acolo. Încercăm să le creăm condiții cât mai bune studenților. Numărul lor este în creștere și nu este simplu. În același timp, am dat în folosință două noi cămine, aflate în proces de renovare. Însă până se așază lucrurile, pentru câteva din cămine mai avem lucruri de rezolvat", a mai completat Marian Preda.
Cum văd cei doi legile educației
În ceea ce privește legile educației, cei doi sunt de părere că nu merită să fie reluate de la zero, odată cu schimbara conducerii la ministerul Educației și preluarea portofoliului de către Ligia Deca. Ambii consideră că există particularități ale legilor ce trebuie discutate și de aceea o nouă rundă de consultări cu specialiștii în educație este binevenită.
Autonomia universitară rămâne un subiect pe masa dezbaterilor
"În niciun caz nu trebuie reluate de la zero. Majoritatea lucrurilor promovate de fostul ministru Cîmpeanu sunt lucruri moderne, de reformă adevărată. Din păcate, opinia publică s-a axat pe lucruri minore, precum mandatele rectorilor, o chestiune care nu este importantă, aici trebuie lăsată autonomia universităților. De asemenea, un lucru important care se poate face este creșterea autonomiei universitare. Universitățile știu cel mai bine și răspund pentru acțiunile lor. Legea educației trebuie să se concentreze pe calitatea educației și mai puțin pe autonomia universitară", spune Horia Iovu.
"Nu cred (că trebuie reluate de la zero – n.red.), însă sunt zone cu controverse, care au fost disputate, unde au fost făcute propuneri și nu s-au luat decizii privind includerea propunerilor, mai ales că uneori au fost contradictorii. Cred că se impune o reluare a discuțiilor pe unele dintre teme și consultarea specialiștilor în educație privind variantele cele mai bune. Sper ca noua ministră cu care am colaborat și cred că este o alegere bună să purceadă la o nouă rundă de consultări", a completat Marian Preda.
În ceea ce privește autonomia universitară, Marian Preda este de părere că mandatul rectorilor nu face parte din subiectele minore și, potrivit acestuia, în democrație, nimeni nu este de neînlocuit.
"Nu am o problemă ca alții să își stabilească prin propriile senate un număr mai mare de mandate, doar că, dacă suntem democrații academice, nimeni nu este de neînlocuit în democrație. Numărul de mandate contează și trebuie un vot popular în interior, nu doar un vot al senatului. În același timp, avem experiențe nu tocmai fericite. La Cluj, rectorul Marga care, deși a început foarte bine, pe o șmecherie similară cu cea din Rusia Medvedev-Putin, pe final, a adus prejudicii democrației din Babeș-Bolyai, pe măsură ce mandatul s-a permanentizat. Sunt și riscuri", explică Marian Preda.
O altă problemă invocată este vârsta de pensionare în universități
"În același timp, dacă e vorba de autonomie universitară, nu este posibil să ni se impună ca vârsta de pensionare să crească automat, de la 65 la 70 de ani, fără criterii și un vot al senatului. Trebuie să îi lăsăm pe tineri să intre la rându-le în universitate. Nu exclude nimeni pe maturi, profesorii sunt respectați, pot preda în continuare, dar la un moment trebuie să se oprească. Dacă toți fac cerere de prelungire de activitate, noi nu mai angajăm pe nimeni", a mai întărit Marian Preda.
Ce se întâmplă cu CNATDCU
Potrivit prorectorului Politehnicii, CNATDCU (Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare - n.red.) este o instituție care nu își are rolul în arhitectura universitară românească, în contextul în care, spune acesta, la nivelul UE nu există țară care să aibă un organism național care acordă titluri de doctor.
"Se discută despre CNATDCU. Nu există nicio altă țară europeană care să aibă un organism la nivel național care acordă titlul de doctor. Dacă suntem membri ai UE, trebuie să fim cu ceilalți în rând. Pe de altă parte, ceea ce s-a întâmplat până acum, acordarea și retragerea titlului de către același organism, lucru imposibil din punct de vedere juridic. De aceea, a apărut decizia CCR, care prevede că retragerea nu poate fi făcută de CNATDCU și, odată ce titlul de doctor și-a produs efectele în circuitul civil, retragerea se poate face prin anulare, de instanța de judecată", a întărit Horia Iovu, prorector al Universității Politehnica. El a mai spus că "CNATDCU este depășită și universitățile trebuie să fie responsabile de acordarea titlului de doctor".
Pe de altă parte, rectorul Universității din București crede că, în acest moment, când planează suspiciunea de plagiat asupra a numeroase teze de doctorat obținute la universități din România, trebuie să existe niște aspecte controlate la nivel național în ceea ce privește acordarea titlului de doctor.
"Cred că titlurile de doctor trebuie date și retrase de universități, însă, în același timp, pentru etapa în care ne aflăm, trebuie să existe niște aspecte controlate la nivel național – acordarea abilitării – cine verifică modalitatea prin care noi facem școli doctorale și persoane care au abilitatea ulterior de a conduce. Dacă undeva s-a înființat o școală doctorală și sunt câțiva conducători care au calitate dubioasă, pe acolo vor trece mulți care își iau titlul de doctori. Piața trebuie să cearnă, dar în sistemul public, unde salarizarea pentru titlul de doctor e la fel și pentru cel de la o universitate serioasă și pentru o universitate fără tradiție. (...) Pentru astfel de situații trebuie să existe o structură care să aibă responsabilități de reglementare și control", a conchis Marian Preda cu privire la acordarea titlurilor de doctor.
