Negocierile care au condus la schimbul de prizonieri dintre Rusia și SUA – cel mai mare de la finalul Războiului Rece - au necesitat răbdare și creativitate, dar au oferit ambelor părți ceea ce își doreau cel mai mult.
O întâlnire secretă în Orientul Mijlociu
Potrivit jurnaliștilor de la publicația The New York Times, punctul de cotitură în cadrul negocierilor s-a produs pe 25 iunie, când un grup de ofițeri CIA au avut o întâlnire cu omologii lor ruși în Orientul Mijlociu.
În cadrul întâlnirii americanii au venit cu o propunere: un schimb de prizonieri (aproximativ 24) care se află în închisori din Rusia, Statele Unite și Europa. Deși negocierile dintre Statele Unite și Rusia cu privire la un posibil schimb de prizonieri au durat mai mult de un an, până în luna iunie ele nu au generat un acord politic între cele două tabere.
În dimineața zilei 21 iulie, Biden, bolnav de Covid, l-a sunat din casa sa de vacanță din Delaware pe prim-ministrul Sloveniei pentru a pune la punct una dintre ultimele piese ale acordului privind prizonierii. Două ore mai târziu, Biden anunța că se retrage din cursa prezidențială.
Oficialii americani au insistat asupra faptului că schimbul de prizonieri nu a fost în niciun caz începutul unei noi politici de „destindere” („détente”) între Washington și Moscova. În schimb, au susținut ei, a fost o înțelegere determinată de calculele reci ale interesului național. Totuși, înțelegerea scoate la iveală și o posibilă tactică din partea rușilor care ar putea continua în viitor să răpească și să țină ostatici cetățeni occidentali în schimbul cărora ar putea cere eliberarea agenților pe care Kremlinul îi trimite în misiuni peste hotare.
Ceva cu care să negociezi
În decembrie 2022, autoritățile din Slovenia, au efectuat două arestări care, la prima vedere, ar fi putut părea lipsite de importanță. Cei arestați erau un cuplu care se dădeau drept emigrați argentinieni, trăind sub pseudonimele ”Ludwig Gisch” și ”Maria Mayer”.
După cum s-a dovedit, cei doi erau de fapt ofițeri de informații ruși, trăind sub acoperire, trimiși de autoritățile ruse pentru a spiona guverne străine.
Arestările se vor dovedi esențiale pentru schimbul de prizonieri. La momentul respectiv, Statele Unite încercaseră să obțină eliberarea lui Paul Whelan - care fusese arestat în Rusia cu patru ani mai devreme pentru spionaj - dar nu reușiseră niciodată, deoarece rușii nu credeau că există cineva în custodia americană care să merite un schimb.
Odată cu arestările din Slovenia, oficialii americani s-au gândit că au ceva la schimb.
În luna următoare, în ianuarie 2023, oficialii CIA au purtat discuții secrete cu omologii ruși pentru a ajunge la o înțelegere: eliberarea lui Whelan în schimbul cuplului arestat în Slovenia. Rușii au respins oferta, dar au precizat că erau dispuși să negocieze dacă americanii ofereau mai mult.
Acest canal a fost deschis cu ani în urmă, când Biden și Putin au convenit, în timpul unui summit din iunie 2021 la Geneva, ca serviciile lor de informații să comunice ocazional cu privire la problemele prizonierilor.
Negocierile au intrat în impas când rușii l-au arestat pe Gershkovich - un reporter de la Wall Street Journal care transmitea din Rusia - și l-au acuzat în mod fals de spionaj pentru Statele Unite.
A doua zi după arestarea lui Gershkovich, pe 30 martie 2023, Jake Sullivan, consilierul lui Biden pe probleme de securitate națională, l-a informat pe președinte despre acest caz. Biden i-a cerut să conducă un efort diplomatic de a încheia o înțelegere cu rușii pentru eliberarea lui Gershkovich și a lui Whelan.
Cu timpul americanii și-au dat seama ce își doreau cu adevărat rușii: eliberarea lui Vadim Krasikov, un asasin trimis în Germania în 2019 să lichideze un militant cecen. Krasikov fusese arestat imediat după asasinat. Pentru Putin Krasikov era un om care "a îndeplinit o misiune de importanță statală". Obținerea eliberării sale ar fi dat un semnal clar agenților ruși: nu ne abandonăm oamenii. Putin a vorbit public despre interesul său în eliberarea lui Krasikov, în timpul unui interviu acordat în februarie lui Tucker Carson.
"Pe parcursul acestei negocieri, am ajuns la concluzia că Krasikov era cheia", a declarat Jake Sullivan, Consilierul pentru Securitate Națională.
Dar pentru a-l include pe Krasikov într-un schimb de prizonieri, Washingtonul trebuia să convingă guvernul german să renunțe la el, lucru care prezenta un risc politic semnificativ pentru Olaf Scholz.
În aprilie 2023, la câteva săptămâni după arestarea lui Gershkovich, Blinken a evaluat interesul ministrului german de Externe pentru o posibilă înțelegere care, pe lângă americanii încarcerați și asasinul rus, l-ar fi inclus și pe Aleksei Navalnîi, disidentul rus pentru care germanii au depus eforturi în vederea eliberării.
Ministrul german de Externe, Annalena Baerbock, nu a fost de acord cu niciun plan care să ducă la eliberarea lui Krasikov, deoarece se temea că acesta ar încuraja alte luări de ostatici, astfel încât oficialii Casei Albe au decis să contacteze direct biroul cancelarului.
În lunile care au urmat, Sullivan a vorbit în mod regulat cu omologul său din Berlin.
”Pentru tine, voi încerca să fac asta”
Fără Krasikov nu exista nicio înțelegere. Oficialii americani au petrecut luni întregi căutând alți ruși în captivitate care să facă obiectul unui schimb. În noiembrie 2023, ofițerii CIA cu baza la Moscova au venit cu o altă ofertă - Whelan și Gershkovich pentru patru spioni ruși arestați, inclusiv cei doi arestați în Slovenia - dar rușii au respins-o.
Din 2023 și până în 2024, Casa Albă a continuat discuțiile cu guvernul german. Roger D. Carstens, negociatorul șef din partea SUA s-a deplasat în noiembrie 2023 la Tel Aviv, unde s-a întâlnit cu oligarhul rus, Roman Abramovich, un apropiat al lui Putin. Carstens l-a întrebat dacă Putin ar fi dispus să îl schimbe pe Krasikov pentru Navalnîi. Inițial Abramovici i-a spus acestuia că nu crede că Putin va accepta acest schimb, dar o săptămână mai târziu a revenit și i-a transmis lui Carstens că Putin este deschis la o astfel de tranzacție.
Pe 16 ianuarie, Biden a vorbit la telefon cu Scholz, care în cele din urmă a cedat, fiind de acord să îl includă pe Krasikov într-un acord privind un schimb de prizonieri, atât timp cât acesta îl include și pe Navalnîi.
"Pentru dumneavoastră, voi încerca să fac acest lucru", i-a spus Scholz președintelui SUA. Optimismul nu a durat mult. Navalnîi a murit într-o închisoare din Rusia o săptămână mai târziu, înainte ca Statele Unite să abordeze oficial posibilitatea includerii sale într-un acord privind un schimb de prizonieri.
În timp ce moartea lui Navalnîi părea să stingă speranța unui acord rapid, înalți oficiali americani au rămas optimiști, în parte pentru că Germania fusese deja de acord în principiu să îl predea pe Krasikov. Acești oficiali au considerat că era doar o chestiune de timp până când vor găsi o altă modalitate de a structura un acord în jurul său.
Casa Albă a trebuit din nou să depună eforturi pentru a convinge cancelarul german să îl includă pe Krasikov într-un acord privind un schimb de prizonieri. A fost nevoie de săptămâni pentru a elabora schițele unei propuneri împărtășite cu guvernul german, care includea numeroase persoane din închisorile rusești pe care germanii le doreau eliberate, inclusiv foști asociați ai lui Navalnîi. Americanii l-au adăugat pe Vladimir Kara-Murza, un alt disident rus încarcerat, care era, de asemenea, rezident permanent în SUA, ca un fel de substitut pentru Navalnîi, pentru a face apel la dorința lui Scholz de a avea un imperativ moral care să justifice eliberarea unui asasin rus.
Propunerea necesita, de asemenea, angajamente din partea Sloveniei, Norvegiei și Poloniei ca spionii ruși încarcerați în aceste țări să fie eliberați.
În aprilie, Biden i-a trimis cancelarului german schițele propunerii într-o scrisoare. La 7 iunie, Scholz a aprobat acordul de includere a lui Krasikov, iar la 25 iunie ofițerii CIA au făcut propunerea oficială rușilor, la întâlnirea din Orientul Mijlociu.
La începutul lunii trecute, William Burns, directorul CIA, a discutat cu Aleksandr Bortnikov, șeful serviciului rus de informații FSB. Câteva zile mai târziu, oficiali ai CIA și agenți de informații ruși s-au întâlnit din nou personal, de data aceasta în Turcia, pentru a pune la punct ultimele detalii ale acordului.
Procese regizate și prizonieri dispăruți
Un indiciu că un acord ar putea fi aproape a apărut la 19 iulie, când Gershkovich a fost condamnat la 16 ani de închisoare după ce instanța i-a accelerat brusc procesul. Verdictul, care ar fi trebuit să dureze luni de zile, a fost pronunțat după doar trei audieri.
În aceeași zi, Alsu Kurmasheva, o jurnalistă ruso-americană care a fost de asemenea eliberată joi ca parte a acordului, a fost condamnată în mod similar într-un proces regizat la fel de rapid.
În Rusia, procesele accelerate au fost considerate semne importante ale unui posibil schimb de prizonieri, deoarece oficialii ruși au declarat că vor face schimb numai cu prizonierii deja condamnați.
Apoi, mai mulți prizonieri de rang înalt, ținuți captivi în Rusia au început să dispară în mod misterios, printre ei și Vladimir Kara-Murza. Până zilele trecute, în total, șase deținuți politici fuseseră dați dispăruți.
Joi au coborât dintr-un avion la Ankara "Ludwig Gisch" și "Maria Mayer", cei doi spioni ruși care s-au dat drept un cuplu argentinian și care au fost arestați în Slovenia în 2022. Numele lor reale sunt Artem Dultsev și Anna Dultseva. Câteva ore mai târziu, Putin a îmbrățișat-o pe Dultseva la coborârea din avion la Moscova. Într-o imagine aproape în oglindă, Biden și vicepreședintele Kamala Harris i-au primit pe pista de la Joint Base Andrews pe americanii eliberați din Rusia.
