Războiul din Ucraina a adus o mare problemă pentru Serbia – aprovizionarea cu gaz natural. În acest domeniu, sârbii depind în totalitate de ceea ce livrează Gazprom, în baza unui contract multianual și la preț preferențial. Serbia, care și-a propus să adere la Uniunea Europeană, nu a ținut cont de sancțiunile impuse Rusiei în materie de energie. De altfel, Serbia este singura țară europeană, în afară de Belarus, care nu a impus niciun fel de sancțiuni Rusiei, după declanșarea războiului din Ucraina.
Autoritățile de la Belgrad au fost nevoite să efectueze un periculos dans pe sârmă în ultimul an. Să respecte parcursul Serbiei spre Uniunea Europeană, dar nici să nu lase țara fără gazul care vine din Rusia. Una dintre soluțiile acestei dileme o reprezintă diversificarea surselor de aprovizionare. Așa că Serbia vrea să cumpere gaz și electricitate din Azerbaidjan, ceea ce s-ar putea întâmpla din toamnă, prin Bulgaria.
JELICA PUTNIKOVIĆ editor, revista Balkan Energy: „Bulgarii și-au îndeplinit obligația de țară de tranzit în sensul în care ne furnizează toate cantitățile de gaz necesare. Probabil că nu a fost contractată o cantitate mai mare de gaz atunci când s-a făcut acest acord pe termen lung cu Gazprom. Consider că ar fi fost mai bine dacă am fi contractat toate cantitățile, astfel încât să redirecționăm o parte din gaz către alte state. Astfel, noi a trebuit să cumpărăm de la alții, dar este bine că este depozitat atât în Ungaria, cât și în Serbia, și nu este nicio problemă și nici nu ar fi chiar dacă iarna ar fi mai rece”.
În ciuda unor simpatii mai vechi, protestele față de război nu au lipsit în Serbia. Cu gândul la ceea ce se întâmplă în Ucraina, oamenii au ieșit în stradă, ba chiar au cerut judecarea lui Vladimir Putin. Belgradul condamnă oficial războiul, dar nu s-a raliat sancțiunilor internaționale impuse Rusiei. Iar asta i-a făcut pe unii analiști economici să vorbească de o posibilă scădere puternică a investițiilor străine.
ZORAN MILIVOJEVIĆ, fost ambasador al Serbiei la Bruxelles: „Previziunile nu s-au adeverit, iar când ne uităm la rezultatele de anul trecut, situația a fost una chiar mai favorabilă pentru Serbia. Acest lucru se vede cel mai bine în volumul de investiții străine. Așadar, anul trecut a fost un an de succes, poate chiar mai bun decât precedentul post-pandemic, așa cum îl numesc eu, cu un total de patru miliarde de euro sau chiar ceva mai mult”.
Serbia a cerut aderarea la Uniunea Europeană la sfârșitul anului 2009 și a obținut statutul oficial de candidat în 2012. Belgradul a primit, în ultimii ani, aproape trei miliarde de euro drept ajutor pentru dezvoltare, prin Instrumentul de Asistență pentru Preaderare. În acest timp însă, autoritățile sârbe au păstrat relația cu Moscova și au încheiat mai multe contracte economice.
De aproape un an, am devenit vecini cu războiul. În Europa mileniului trei, împărțim aproape 650 de kilometri de graniță cu o țară bombardată, o țară cu orașe sub asediu și cu sate distruse, o țară care renaște însă zi de zi din propria cenușă. Ucrainenii se apără din toate puterile și plătesc un preț enorm. Bilanțul e cutremurător: mii de morți și răniți, sute de mii de destine frânte, milioane de femei și copii fugiți din Ucraina și pierderi de miliarde de euro. Iar pentru noi, deveniți peste noapte vecini cu războiul, atacul Rusiei asupra Ucrainei a scos la iveală temeri îngropate adânc, dar și un tsunami de solidaritate și compasiune. Noi, vecinii războiului, am gestionat o parte din efectele lui: refugiați, inflație, scumpiri, sancțiuni, crize politice, probleme în lanțul global de aprovizionare. Și nu în ultimul rând, noi, vecinii războiului, am învățat să apreciem pacea garantată de NATO și prosperitatea adusă de Uniunea Europeană. Euronews România lansează azi campania „Vecini cu războiul” - o campanie despre noi, despre albanezi, despre bulgari, despre georgieni și despre sârbi. O campanie despre lumea în care trăim.
