Povestea balonului chinez de spionaj a generat o nouă criză în relațiile dintre Washington și Beijing. Ani de zile însă, Beijingul a lansat astfel de baloane în jurul globului, cu scopul de a colecta informații. Potrivit unor oficiali de la Pentagon, China a efectuat între 20 și 30 de astfel de misiuni la nivel global în ultimul deceniu, potrivit The Washington Post. Așadar, baloanele de spionaj nu sunt de fapt atât de neobișnuite. Atât armata americană, cât și cea britanică au realizat programe de cercetare cu privire la baloanele de mare altitudine.
„Baloanele oferă câteva avantaje față de utilizarea sateliților sau a dronelor”, spune James Rogers de la universitatea Cornell, consilier în cadrul ONU în privința amenințărilor transnaționale. „Nu doar că sunt mai ieftine decât sateliții, dar, operând la limita atmosferei terestre, pot obține imagini de o calitate mai bună”, mai spune acesta potrivit The Post. Michael Clarke, profesor la King’s College, spune că baloanele se pot înălța deasupra razei de acțiune a majorității aeronavelor, iar viteza lor redusă le face să nu fie întotdeauna detectate de radare. Totodată, ele sunt destul de ușor de manevrat și mai ieftine decât sateliții.
Dincolo de aceste aspecte, rămâne întrebarea legată de motivația Beijingului. Oficialii serviciilor de informații din Statele Unite nu știu ce i-ar fi putut determina pe chinezi să lanseze o astfel de misiune tocmai în ajunul vizitei secretarului de stat al SUA, Antony Blinken în China. De altfel, incidentul a dus a anularea acestei vizite. Grosso modo, putem identifica trei scenarii.
Scenariul I: Afirmarea puterii pe scena internațională
Un posibil scenariu este cel al unei tentative a Chinei de a-și afirma puterea pe scena internațională într-un moment de slăbiciune pentru Beijing, pe fondul încetinirii creșterii economice și a protestelor generate de modul în care autoritățile chineze au gestionat pandemia de coronavirus. În plus, China contestă operațiunile navale prin care Statele Unite încearcă să păstreze liberă navigația în Marea Chinei de Sud, iar Beijingul nu este mulțumit de relația apropiată dintre SUA și Taiwan. O astfel de operațiune ar putea reprezenta un soi de poliță plătită Statelor Unite pentru ingerința într-o zonă pe care China o consideră ca făcând parte din sfera sa de influență.
Scenariul II: Sabotarea vizitei lui Blinken
Analiștii de intelligence de peste Ocean iau în calcul și scenariul în care persoane din linia dură a Partidului Comunist Chinez să fi sabotat în mod deliberat vizita secretarului Blinken la Beijing. Obiectul lui Blinken era acela de a discuta despre măsuri de stabilitate strategică în zona Asia-Pacific prin care să se limiteze posibilitatea escaladării unui conflict între China și Taiwan.
Scenariul III: Un lanț de erori umane
Un ultim scenariu este cel legat de un lanț de erori umane din partea Beijingului, lucru valabil în orice operațiune militară sau de intelligence. Cu alt cuvinte, obiectivul Chinei era acela de a colecta informații, însă, din cauza unui șir de erori umane, balonul a fost depistat și mai apoi doborât. Anterior, baloane similare au fost detectate și deasupra Hawaii și Guam, teritorii americane care găzduiesc importante baze militare. Diferența e că de data aceasta balonul a călătorit pe deasupra teritoriului continental al SUA.
Oricum ar fi stat lucrurile, incidentul în care a fost implicat balonul de spionaj chinez nu face decât să tensioneze și mai mult relațiile dintre principalele două puteri ale lumii.
