Începând de luni, Rusia închide total gazoductul Nord Stream 1, care traversează pe sub Marea Baltică. Cetățenii germani se tem că acesta nu se va mai redeschide, iar autoritățile au luat măsuri pentru a reduce consumul de energie.
Germania a decis raționalizarea apei, reducerea iluminării stradale și a închis anumite zone de recreație, cum ar fi piscinele. Măsurile au fost anunțate gradual, după ce criza energetică a depășit granițele industriei și a început să fie resimțită de consumatori.
Germania, țara europeană cea mai legată de resursele rusești
Nord Stream 1 va fi închis pentru 10 zile, însă germanii se tem că gazoductul nu va mai fi redeschis după aceea. Criza energetică s-a declanșat odată cu războiul din Ucraina, iar Germania este țara europeană cea mai legată de resursele rusești, asta după ce vreme de 20 de ani guvernele care s-au succedat au renunțat la energie nucleară sau la alte forme de energie și au clădit, în schimb, o legătură foarte strânsă cu sectorul energetic rusesc.
Facturile la utilități ar putea crește cu până la 200%
De aceea, în momentul de față, consumatorul german are și cel mai mult de suferit. Spre exemplu, importatorii și companiile se luptă pentru supraviețuire, iar până la finalul acestui an facturile la utilități ar putea crește cu până la 200%, cel puțin așa avertizeaza Asociația Federală germană a Companiilor Imobiliare. Un fond imobiliar a anunțat, de asemenea, că în apartamentele pe care le închiriaza va reduce temperatura pe timpul nopții cu până la 17 grade Celsius.
Acestea sunt doar câteva dintre măsurile care au început să fie luate.
Bruxelles-ul va anunța planuri de urgență la nivelul UE
De altfel, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat țările europene că trebuie să se pregătească pentru întreruperea totală a resurselor energetice din Rusia, iar Bruxelles-ul va anunța zilele acestea și planuri de urgență la nivelul Uniunii Europene, pentru a transporta gaz în zonele unde este cea mai mare nevoie.
Autoritățile de la București au anunțat că, în anii care urmează, România va produce energie electrică pe bază de carbune la capacitate maximă.
