Încă de la început, Africa s-a aflat în mijlocul unei diviziuni geopolitice legate de războiul din Ucraina. La doar câteva zile după invazia de anul trecut, liderii continentului au stârnit consternare în capitalele occidentale, deoarece 17 dintre cele 54 de state africane s-au abținut de la un vot de condamnare a agresiunii rusești.
Ulterior, statele europene și nord americane au încercat să îndemne statele africane să condamne Rusia la ONU. Exasperați, unii lideri europeni au făcut câteva afirmații mai puțin diplomatice. De pildă, președintele francez Emmanuel Macron a declarat că a "văzut prea multă ipocrizie, în special pe continentul african", cu privire la război.
Politica de „ne-aliniere”
Pe de altă parte însă, statele africane s-au ținut până acum relativ departe de Rusia. Putin nu a reușit până acum, deși a încercat în câteva rânduri, să-i atragă de partea sa pe liderii africani. La summitul organizat la Sankt Petersburg, doar 16 șefi de stat africani sunt așteptați să participe. Asta înseamnă că vor participa mai puțin de jumătate din cei 43 de lideri care au venit la primul summit Rusia-Africa din 2019.
Orice afirmație potrivit căreia Africa, în ansamblu, înclină spre Rusia, ar trebui privită cu scepticism. Rusia a încercat să joace un rol activ pe continent prin intermediul grupului de mercenari Wagner, care a fost implicat în numeroase conflicte inter-etnice, în state precum Sudan sau Mali. Moscova are relații de prietenie cu state precum Egipt sau Africa de Sud, dar majoritatea celor 54 de state africane nu sprijină Rusia în chestiunea războiului din Ucraina. Doar două state africane au votat la ONU cot la cot cu Rusia – Mali și Eritreea. Între timp, alte 19 state africane au votat cel puțin o dată cu Ucraina și aliații săi, așa cum arată The Washington Post.
Cu toate acestea, summitul de la Sankt Petersburg, care a trebuit să fie amânat anul trecut, arată că unele națiuni africane sunt încă dispuse să lucreze cu Rusia. Potrivit analiștilor, mesajul lui Putin, potrivit căruia acesta încearcă să răstoarne dominația globală a Statelor Unite și promovează o ordine mondială mai echitabilă și multipolară, opunându-se „neocolonialismului” rezonează cu unii lideri africani, în special din cauza trecutului colonial. Mai mult, Moscova, la fel ca și China, nu își condiționează ajutorul economic de promovarea democrației în Africa (așa cum fac de pildă Statele Unite). Dimpotrivă, Putin încearcă să promoveze autoritarismul pe continentul african. Asta înseamnă că unii lideri africani autoritari sunt fericiți să lucreze cu Moscova. Potrivit Centrului African pentru Studii Strategice, Rusia "subminează în mod activ democrația" în 23 de țări africane.
Între timp, Rusia și-a reluat blocada navală din Marea Neagră, închizând tranzitul cerealelor ucrainene pe mare. Pentru multe țări africane acest lucru poate duce rapid la o criză alimentară pe fondul problemelor legate de secetă și creșterea prețurilor la alimente. Exasperat, un înalt oficial din Kenya, Korir Sing'Oei, posta pe Twitter un mesaj prin care spunea că decizia Rusiei echivalează cu „un cuțit în spate”.
Rusia încearcă să construiască un sentiment anti-occidental în Africa, apelând la trecutul colonial al continentului. Dar multe state africane au înțeles că însăși Moscova duce o politică neo-imperialistă în cazul Ucrainei.
În concluzie, este destul de dificil să rezumăm într-o frază opiniile statelor africane cu privire la Rusia și Ucraina. Totuși, un lucru este cert: departe de abandona politica de „non-aliniere” din perioada Războiului Rece, multe națiuni africane încep să o îmbrățișeze tot mai mult.
