În Rusia, rubla s-a prăbușit la minimul ultimelor 16 luni, în raport cu dolarul american. Vladimir Putin încearcă să păstreze însă un ton optimist. La întâlnirea pe care președintele rus a avut-o săptămâna trecut cu oficialii din domeniul economic, Putin a ținut să menționeze că salariile au crescut. În realitate însă, sancțiunile occidentale se simt tot mai puternic în Rusia
"Datele obiective arată că riscurile inflaționiste sunt în creștere, iar sarcina de a ține în frâu creșterea prețurilor este acum prioritatea numărul unu", a declarat Putin, cu o notă de tensiune în voce. "Le cer colegilor mei din guvern și din Banca Centrală să țină situația sub control".
Creșterea rapidă a prețurilor, cauzată de scăderea cu 20% a valorii rublei între începutul lunii iunie și mijlocul lunii august, precum și injecția de fonduri de către guvern în industria de apărare a Rusiei aduc pentru prima dată în atenția multor cetățeni ruși efectele războiului și ale sancțiunilor economice.
"Poporul rus s-a izolat de aceste evoluții politice, dar rata inflației este ceva de care nu se poate izola, deoarece trebuie să plătească", a declarat Janis Kluge, economist la Institutul German pentru Afaceri Internaționale și de Securitate, potrivit The Washington Post. "Este un mod în care politica intervine cu adevărat în viața lor, iar aceasta este partea care îngrijorează conducerea rusă. Pentru că nicio propagandă nu va face ca acest lucru să dispară".
Inflația va crește până la finalul anului
Banca Centrală a Rusiei preconizează că inflația va ajunge până la 6,5% până la sfârșitul anului 2023. Dar economiștii spun că devalorizarea rapidă a rublei ar putea alimenta o nouă creștere a prețurilor în următoarele 3 până la 6 luni, iar rata inflației ar putea ajunge la două cifre până la sfârșitul anului, chiar și după ce Banca Centrală a operat luna aceasta o majorare de urgență a ratei dobânzii cheie, în prezent de 12%, pentru a încerca să contracareze acest lucru.
Importurile reprezintă în continuare până la 40% din coșul mediu de consum al rușilor. Totuși, două sondaje recente arată că rușii au început deja să reducă cheltuielile. Un sondaj publicat la 16 august de cea mai mare agenție de cercetare de piață din Rusia, Romir, a constatat că 19% dintre respondenți au început să reducă achizițiile de bunuri de bază, cum ar fi pasta de dinți, detergentul de rufe și alimentele de bază.
Sancțiunile occidentale afectează rubla
Devalorizarea rublei cu mai mult de o treime din valoarea sa din noiembrie anul trecut este, în mare măsură, rezultatul sancțiunilor impuse exporturilor de energie ale Rusiei la sfârșitul anului 2022, când Uniunea Europeană a interzis majoritatea importurilor de petrol rusesc, iar grupul de națiuni G-7 a impus un plafon de preț pentru vânzările de țiței rusesc în altă parte.
Oficialii ruși se luptă totodată cu consecințele economice ale războiului din Ucraina, spun analiștii. Guvernul și-a dublat ținta de cheltuieli pentru apărare pentru 2023 la peste 100 de miliarde de dolari, pompând peste 60 de miliarde de dolari din fondurile bugetare în industria de apărare în prima jumătate a anului 2023, potrivit cifrelor guvernamentale dezvăluite luna aceasta de Reuters.
Această avalanșă de cheltuieli a sprijinit economia rusă împotriva celor mai dăunătoare efecte ale sancțiunilor occidentale, permițând Kremlinului să anunțe o revenire a creșterii economice globale, prognozată de Banca Centrală a Rusiei între 1,5 și 2,5%, iar de Fondul Monetar Internațional la 0,7%, după o contracție de 2,1% anul trecut. Dar creează, de asemenea, un dezechilibru uriaș în economia rusă, exacerbând inflația, deoarece întreprinderile din domeniul apărării lucrează non-stop.
Presiunile inflaționiste în creștere riscă să transforme problemele economice ale Rusiei în probleme politice, a declarat Kluge. "Întrebarea este: cât de multă inflație va tolera populația rusă?".
