Problema dezinformării și a știrilor false de pe rețelele de socializare va fi una dintre prioritățile noului președinte al României, Nicușor Dan. Problemele avute în special cu alegerile de anul trecut au făcut ca autoritățile să se întrebe, în sfârșit, dacă țara noastră chiae este protejată.
Prezent la Euronews România, vicepreședintele CNA, Valentin Jucan, a explicat cum vede el situația gravă în care s-a ajuns. Evident, educația este marea problemă și principala cauză pentru care s-a ajuns aici.
Ce măsuri vrea CNA în ceea ce privește protecția cetățenilor
Valentin-Alexandru Jucan, vicepreședinte CNA: „Noi am auzit, în această perioadă, din partea președintelui României, câteva idei foarte clare în legătură cu educația. Iar noi, ca autoritate, chiar dacă suntem o autoritate sub control parlamentar, înțelegem foarte clar că acest echilibru și această liniște politică de moment este un moment prielnic pentru noi, ca autoritate, să clarificăm câteva aspecte care țin de educația media.
Iar noi suntem hotărâți să-i propunem președintelui României și președinților celor două camere introducerea în strategia privind securitatea națională a unui capitol foarte clar și distinct privind educația media, care este o chestiune de securitate națională. De altfel, și ministrul Educației, cu care avem o colaborare foarte bună - și am și aplicat câteva măsuri în această perioadă - a evidențiat acest lucru.
Înainte de a discuta de coerciție, de măsuri de eliminare a conținutului ilegal din platforme, trebuie să avem și o bază foarte clară, care să fie explicată și transmisă societății. Iar rolul pe care noi îl avem, în acest moment, trece de ceea ce înseamnă CNA-ul pe care îl știm de atât de multă vreme, acela dedicat doar televiziunilor și radiourilor. Suntem acum o instituție care este dedicată întregii media și avem un rol mult mai mare.
Nu există o soluție miraculoasă, este clar. Sunt diferite cauze. În primul rând, avem de-a face cu o societate care nu are educația media necesară și există un nivel precar al educației în sine. Deci educația, în sine, nu este un element care să fie înțeles de către societate. Un procent foarte mare consideră că o platformă de socializare este o sursă de informare, ceea ce este fals. Să elimini un conținut ilegal din plaformă este o chestiune de avarie, este o chestiune de acțiune, este o obligație a autorităților, dar nu este o soluție pe termen mediu și lung.
Pe termen mediu, ceea ce am învățat în această prioadă este să acționăm foarte rapid atunci când vedem astfel de campanii și să le declarăm ca fiind ilegale. Dar ceea ce am învățat este că trebuie să comunicăm și să explicăm de ce o campanie este ilegală sau de ce un conținut este ilegal. Și, mai ales, să comunicăm, la nivelul instituțiilor, într-un mod organizat și foarte clar, cu anumite segmente din societate. Trebuie să transferi același comunicat și aceeași explicație către diferite pături din societate.
Am discutat de foarte multe ori cu colegii noștri din Finlanda, de exemplu, și ne-am întrebat de ce dezinformarea nu capătă teren atât de bun în Finlanda. Pentru că educația media și reflexul societății este unul mult mai puternic. Aici ajung la anticorpii pe care autoritățile din România trebuie să-i ofere societății, în privința dezinformării. Acționăm și eliminăm conținutul ilegal, așa cum el este definit de directiva DSA, la care facem apel.
Dar eliminarea în sine ne ajută pentru o perioadă scurtă de timp, să dăm jos un conținut care poate să catalizeze, care poate să capete proporții și care poate să producă o dezinformare majoră în societate. În timpul alegerilor, am avut o categorie de dezinformări. Faptul că s-au încheiat alegerile, pentru noi, ca autoritate, nu înseamnă că am intrat în vacanță și în relaxare instituțională. Din contră, continuăm în același ritm și vedem alt tip de campanie în defășurare."
Radicalizarea pe rețelele de socializare
Așa cum ne-au demonstrat ultimii ani, radicalizarea pe rețelele de socializare este marea problemă. Iar cauzele sunt profunde și pleacă tot de la educație. Practic, este eficient să determini cauza, nu neapărat să combați efectul. În caz contrar, cauzele pot fi foarte grave.
Cristian Pîrvulescu, politolog: „Din păcate, pe termen scurt, nu se pot face foarte multe lucruri. Pe de o parte, pentru că, odată radicalizați, vor fi foarte greu de deradicalizat. Nu avem precedent, dar radicalizarea pe rețelele de socializare pare să fie cea mai gravă formă de radicalizare cunoscută în istorie. Ea nu poate fi tratată social, ci doar individual. Or noi vorbim de milioane de oameni care sunt afectați de această radicalizare, datorită algoritmilor care radicalizează.
TikTok, în special, are astfel de algoritmi, iar ieșirea dintr-o asemenea stare este foarte dificilă. În fazele incipiente, da, doar că vorbim despre un proces care a fost studiat și care se derulează în timp. De la un plin proces de introducere în temele de radicalizare, până la fanatizare, durează câțiva ani, e o serie întreagă de campanii prin care individul trece, asociindu-se din ce în ce mai mult cu persoane care au aceleași idei. Sunt selecționați în funcție de profil și ceea ce știu rețelele de socializare este mai mult decât știm noi sau apropiații noștri despre noi. Au acces la enorm de multe variabile și pot să sesizeze care sunt aspectele care pot fi speculate.
De aceea, nu sunt deloc entuziasmat și nu cred că lucrurile se rezolvă peste noapte. Educația însă rezolvă problema viitorului, pentru că ceea ce este cel mai șocant este că primii radicalizați sunt cei foarte tineri, în primul rând, pentru că sunt dependenți de rețelele de socializare. Și atunci, o bună educație îi poate ajuta să se protejeze.
De ce Finlanda, de ce Germania de Vest, de exemplu, rezistă mult mai bine? Nu e doar educația media în sine, ci este și educația antifascistă. Faptul că au trecut printr-o experiență de educație antifascistă contează enorm. Eu văd colegi din Occident care sunt expuși unor diferite forme de radicalizare și îi văd pe cei care au făcut educația antifascistă în Germania că rezistă mai bine decât cei care nu au făcut-o în Spania. Pentru că, în Spania, după ieșirea din frankism, s-a considerat că lucrurile s-au rezolvat de la sine. La fel și în Italia. În România, s-a considerat că comunismul a fost un leac automat împotriva fascismului, ceea ce nu e adevărat. Comunismul românesc a folosit masiv elementele fasciste, legionare, neocomunism.
Pe de altă parte, dacă nu faci o pedagogie pentru a-i ajuta pe oameni să înțeleagă, nu rezolvi deloc problema. De asta e nevoie de educație și de asta e speranța ca noul președinte să înțeleagă că reziliența, care chiar a funcționat pe 18 mai, s-ar putea să fie la limitele ei și că trebuie stimulată. E important să înțeleagă și să facă ceva. Mă aștept ca, la Cotroceni, să existe un centru de reziliență care să coordoneze echipele care să lucreze pentru stoparea dezastrului.
România a fost într-o situație istorică pe care nicio altă țară n-a cunoscut-o. Ceea ce s-a întâmplat în noiembrie este fără precedent și a dovedit slăbiciunea societății românești. Nu mai vorbim de slăbiciunea statului. La noi autoritățile au refuzat să accepte că războiul hibrid se desfășoară cu succes. Noi îl vedeam, eram o mulțime care acuzam existența războiului hibrid, dar autoritățile spuneau: nu, războiul hibrid este în Moldova, nu în România, care este protejată. Iar în noiembrie, s-a văzut care era lipsa de protecție.
Iar cei din diaspora sunt cei mai afectați, pentru că ei trăiesc doar pe rețelele de socializare. Ca urmare, ajung să depindă enorm de informațiile pe care le primesc de acolo. Așa se vede de ce avem nu două Românii, ci avem o Românie rurală, una urbană, una din țară, una din diaspora, una educată, una mai puțin educată. Și toate aceste falii au fost folosite de cei care au mânuit foarte bine algoritmii, astfel încât să ne aducă într-o situație gravă, pe care n-am depășit-o pe 18 mai și nu am depășit-o astăzi. Doar am răsuflat ușurați pentru o clipă."
