România și Ucraina vor stabili luni planul de măsurători pe Canalul Bâstroe și Brațul Chilia, care vor începe efectiv pe 15 martie. Bucureștiul și Kievul au decis să desemneze câte un expert care se vor întâlni pentru a definitiva detaliile.
Recent, premierul Nicolae Ciucă a anunțat că în disputa româno-ucraineană privind lucrările de pe Canalul Bâstroe se va implica și Comisia Europeană. Experții europeni urmează să discute cu ambele părți.
Scandalul privind dragarea Canalului Bâstroe de către Ucraina a luat amploare după ce mai mulți politicieni români au acuzat autoritățile de la Kiev că au efectuat lucrări peste normele convenite în convențiile internaționale. În acest fel ar fi fost pusă în pericol Delta Dunării.
Poate determina o eventuală adâncire a Canalului Bâstroe secarea Deltei Dunării?
Dincolo de tumultul politic și de partea legislativă, o posibilă adâncire a Canalului Bâstroe nu ar duce la secarea Deltei Dunării, potrivit specialistului Alfred Vespremeanu, directorul Stațiunii de Cercetări Marine și Fluviale Sf. Gheorghe a Universității din București.
Profesorul universitar a explicat că "nivelul apei în Deltă este dictat de Marea Neagră", iar un pericol real este faptul că Delta "va fi inundată, nu va fi secată".
Întrebat dacă lucrările de dragare realizate de Ucraina pe canalul Bâstroe ar putea duce la secarea Deltei Dunării, profesorul universitar Alfred Vespremeanu a explicat că sunt "falsuri științifice, dar asta nu înseamnă că impactul nu poate fi unul major, real și foarte grav".
Specialistul în oceanografie și geomorfologie a precizat că ideea secării Deltei Dunării a fost adusă în atenția opiniei publice de către politicienii pasionați de pescuit care au observat că în ultimii ani s-a produs o colmatarea a lacurilor din zona Deltei Dunării.
Politicienii au fost vocali pentru că unii dintre ei sunt și buni pescari sau pasionați de pescuit. Ceea ce poate să vadă un pescar care a fost și în anii '90 și 2000 în Deltă și merge și în prezent este că lacurile s-au colmatat. Asta e o realitate.
"Nu are nicio legătură cu brațul Chilia. Ele s-au colmatat pentru că s-au făcut multe dragaje, unele cu studii de o calitate îndoielinică științific și atunci lacuri care erau apropiate de brațe (...) Au beneficiat de o cantitate mult mai mare de sedimente în urma dragării și s-au umplut cu sedimente, nu pentru că nivelui apei a scăzut. El este în creștere" , a afirmat profesorul Vespremeanu.
