Principalele momente din viața reginei Elisabeta a II-a și ale familiei regale din Marea Britanie au devenit evenimente televizate, văzute de sute de milioane de oameni. Jurnaliștii din întreaga lume au urmărit îndeaproape parcursul suveranei Elisabeta a II-a, primul monarh britanic a cărei domnie s-a aflat în totalitate în lumina reflectoarelor.
Viața Elisabetei a II-a și ascensiunea sa ca monarh au coincis cu dezvoltarea canalelor media din Marea Britanie și din lumea întreagă. Regina s-a născut în anul în care a fost înființată și compania de televiziune britanică. În anul 1926 John Logie Baird a pus bazele Baird Television Development Company, iar prima emisiune experimentală de televiziune pentru BBC a fost realizată trei ani mai târziu.
Elisabeta avea 13 ani când a avut loc prima transmisiune radio din lume, iar discursul prințesei care la 21 de ani făcea un jurământ către popor și imperiu a fost de asemenea înregistrat de camerele de luat vederi: „Declar în fața tuturor că întreaga mea viață, fie că este lungă sau scurtă, va fi dedicată slujirii voastre și slujirii marii noastre familii imperiale căreia îi aparținem cu toții”.
Următorul eveniment semnificativ pentru monarhia britanică la care BBC a înregistrat și transmis imagini a fost procesiunea funerară a regelui George al VI-lea, tatăl Elisabetei a II-a. Camerele nu au avut însă acces la ceremonia religioasă. Totuși, la acel moment, în 1952, în Marea Britanie erau doar un milion și jumătate de televizoare la o populație de aproximativ 50 de milioane.
Un an mai târziu, procesiunea de încoronare a reginei Elisabeta a II-a a devenit un eveniment mediatic în sine și primul care a fost televizat integral. Milioane de britanici au urmărit încoronarea, iar mulți dintre ei și-au cumpărat televizoare sau au închiriat unele special pentru acest eveniment. A existat o dezbatere considerabilă în cadrul cabinetului britanic pe tema filmării evenimentului, iar prim-ministrul Winston Churchill a fost împotriva ideii. Elizabeta a II-a nu a ținut însă cont de sfatul său în această chestiune.
În 1981, căsătoria prințului Charles cu Diana Spencer a fost unul dintre cele mai mediatizate evenimente. Se estimează că nu mai puțin de 750 millioane de oameni din 74 de țări au urmărit atunci nunta regală. După acest eveniment, familia regală a captat din ce în ce mai mult interesul mass-media, iar jurnaliștii, inclusiv cei din presa tabloidă, i-au urmărit pas cu pas pe membrii acesteia. Prințesa Diana a rămas și ea în centrul atenției până la moartea sa într-un accident de mașină, în 1997, iar povestea și personalitatea sa continuă să stârnească interesul chiar și la 25 de ani de la dispariția sa.
Imediat după moartea prințesei, regina Elisabeta a II-a a ales să își exprime sentimentele cu privire la Diana intr-un mesaj televizat: „Era o ființă umană excepțională și talentată. În vremuri bune și în vremuri rele, ea nu și-a pierdut niciodată capacitatea de a zâmbi și iubi, nici de a inspira pe alții cu căldura și bunătatea ei.”
În urmă cu un an, ochii întregii lumi s-au întors, din nou, spre Marea Britanie pentru funeraliile prințului consort Philip, Duce de Edinburgh. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip au avut o căsătorie care s-a întins peste șapte decenii. La moartea sa, Ducele a avut parte de o înmormântare ceremonială regală și nu de una de stat, care este, de obicei, rezervată monarhilor. Funeraliile prințului consort au fost urmărite de peste 13 milioane de britanici și de alte câteva milioane de oameni din întrega lume. Un număr asemănător de britanici au urmărit și Jubileul de Platină al Reginei aniversat în primăvara acestui an.
