Reconstrucția Ucrainei după război ar putea veni cu beneficii și pentru România, potrivit reprezentantului special al Statelor Unite pentru redresarea economică a Ucrainei.
Crearea de noi locuri de muncă, investițiile și conectarea regiunilor ar fi principalele câștiguri de ambele părți. Penny Pritzker a adăugat că cel puțin șase sectoare economice din Ucraina au nevoie de sprijin, iar costurile ar putea ajunge la 500 de miliarde de dolari.
Reprezentanta Statelor Unite a declarat, la București, că Ucraina beneficiază deja de un prim stadiu al reconstrucției. Prin sprijinul pe care îl oferă ucrainenilor, România ar avea de câștigat.
Reconstrucția Ucrainei vine cu beneficii și pentru România
Penny Pritzker, reprezentantul Special al Statelor Unite pentru redresarea economică a Ucrainei: "Vreau să arăt respectul Statelor Unite pentru solidaritatea României cu Ucraina. Din februarie 2020, România a oferit ajutor umanitar pentru aproximativ 7 milioane de ucraineni care au fost forțați să-și părăsească locuințele. Reconstrucția a început. Avem în desfășurare reconstrucția caselor, a drumurilor și podurilor distruse, remediem avariile aduse rețelei electrice și sectorului energetic."
Costul reconstrucției Ucrainei ar depăși 400 de miliarde de dolari.
Penny Pritzker, reprezentantul Special al Statelor Unite pentru redresarea economică a Ucrainei: "Banca Mondială a estimat că reconstrucția Ucrainei va costa undeva între 400 și 500 miliarde de dolari. Este o responsabilitate imensă. Este o oportunitate pentru români și sectorul privat român să crească și să creeze locuri de muncă atât în România, cât și în Ucraina. Nu cred că cineva are de pierdut. Atât România cât și Ucraina pot să aibă beneficii din reconstrucția Ucrainei."
România va continua să le ofere ajutor ucrainenilor, a declarat șeful DSU, Raed Arafat. Pentru început, mecanismul de asistență financiară pentru refugiați a fost prelungit.
Raed Arafat, șeful DSU: "Trebuie să continuăm susținerea, să arătăm că ucrainenii nu sunt singuri. Sunt vecinii noștri ca țară, ca regiune, și trebuie să le facem viața mai ușoară."
Victoria Stoiciu, consilierul de stat la Cancelaria Prim-Ministrului României: "Săptămâna trecută a fost aprobată OUG care extinde mecanismul de asistență financiară pentru ucraineni, care beneficiază de protecție în România, până la data de 30 iunie 2024. Initial, prevedea valabilitatea până la 31 martie, dar am prelungit cu 3 luni.
Mecanismul prevede, pe lângă acces la sănătate, educație și drept la muncă, un sprijin financiar care constă într-o sumă pe care o plătim pe cazare, 2.000 de lei pe lună pentru o familie și 700 de lei pentru masă. Este un suport care vine cu niște condiții. Principalele sunt dacă există copii în familie, să fie înscriși în educația din România. 82% sunt deja. Cifrele variză de la lună de la lună, cifrele exacte le are Ministerul de Interne, cred că vorbim de 2,5 milioane de euro pe lună, în medie, în ultimele luni.
Anul trecut a fost vorba de fonduri europene, anul acesta este vorba de un fond special al Comisiei, se rambursează cheltuielie făcute de România."
Șapte milioane de ucraineni au tranzitat România
Din cei șapte milioane de ucraineni care au ajuns în România din februarie 2022, doar o mică parte a rămas aici pe perioada războiului.
Pablo Zapata, reprezentantul UNHCR în România (Agenția ONU pentru Refugiați): "Refugiații au nevoie de sprijin pentru că întâmpină bariere în accesul la job-uri și educație, cel mai adesea din cauza limbii, din dificultatea de a o învăța. Unii sunt aici de peste doi ani, alții continuă să vină. Auzim că vin milioane de oameni, și chiar au venit, dar au fost primiți și îngrijiți câteva zile, până când au plecat în altă țară. Numărul de refugiați rămași este de 17.700 din care 75% sunt femei și copii."
Olga, refugiată din Ucraina: "Vin din Kiev, Ucraina, și mă aflu în România deja de doi ani. Îmi place România foarte mult, a fost primitoare cu mine și sunt recunosătoare oamenilor pentru susținerea lor. Lucrez în România din 2022. La început, am lucrat în sectorul privat, pentru o companie de retail.
Sunt un project manager pe un proiect din Ucraina care ajută incluziunea economică a oamenilor, iar eu îi ajut să găsească locuri de muncă în România. Mă simt bine în România și, sigur, vreau să mă întorc acasă când apele se liniștesc pentru că părinții mei sunt acolo. Îmi place să trăiesc în România. În plus, e cultura, care este similară cu a Ucrainei. Am primit sprijinul guvernamental prin acest program, 50/20, cum îi spunem noi".
