Explozia din Ucraina, de la barajul de la Kahovka, a provocat un dezastru ecologic. După evenimentul care a avut loc în dimineața de 6 iunie, au apărut îngrijorări cu privire la posibilitatea ca unda de poluare să ajungă și în România, prin râul Nipru, în Marea Neagră.
În urma informațiilor apărute în spațiul public, ministrul mediului, apelor și pădurilor, Tánczos Barna, a avut o convorbire telefonică cu omologul său ucrainean, ministrul Ruslan Strilets.
Tanczos Barna: "Marea Neagră este departe de această poluare"
"În acest moment, partea ucraineană întâmpină o serie întreagă de dificultăți. Este dificilă monitorizarea zonei, din cauza minelor marine purtate de apă, însă Marea Neagră este departe de această poluare, specialiștii români fiind de părere că este puțin probabil ca poluarea să ajungă în Marea Neagră în scurt timp, sau în cantități semnificative.
Am primit asigurări de la ministrul ucrainean al protecției mediului că, dacă în urma monitorizării evoluției fenomenului se va constata că poluarea reprezintă un pericol real pentru Marea Neagră, partea română va fi notificată cu celeritate pe canalele diplomatice", a declarat ministrul Tánczos Barna.
- Mii de ucraineni fug din calea apelor, după explozia de la barajul Kahovka
- Ce trebuie să știm despre explozia de la barajul Kahovka. Implicații pentru desfășurarea contraofensivei ucrainene
- UPDATE. Volodimir Zelenski vizitează zona inundată din Herson, după distrugerea barajului Nova Kahovka. Au fost raportați cinci morți
Ucraina și Rusia se acuză reciproc pentru explozia de la barajul din zona centralei de la Kahovka
Barajul din regiunea Herson a fost aruncat în aer, iar cantitatea imensă de apă a inundat zeci de localități. Astfel, s-a trecut la evacuarea de urgență a oamenilor. 42.000 de persoane urmează să fie evacuate. În plus, pe lângă distrugerea a sute de mii de hectare de teren agricol, apele răului Nipru au fost poluate cu zeci de tone de ulei și produse petroliere. În amonte de locul producerii exploziei se află cea mai mare centrală nucleară din Europa, cea de la Zaporojie, iar scăderea cantității de apă ar putea afecta răcirea reactoarelor nucleare. Centrala se află sub controlul armatei ruse încă din primele zile ale invaziei Rusiei în Ucraina, care a început pe 24 februarie 2022.
Barajul de la Kahovka a fost construit în 1956, are o înălțime de 30 de metri și o lungime de 3,2 kilometri. Acest baraj reținea o cantitate de 18 milioane de metri cubi de apă și deservea alimentarea cu apă potabilă a peninsulei Crimeea, care a fost anexată de Rusia în 2014.
