Rata șomajului în Germania a atins cel mai ridicat nivel, prin comparație cu cea din februarie 2015, arată datele Agenției federale pentru ocuparea forței de muncă (BA). Numărul persoanelor fără loc de muncă a crescut cu 11.000, în perioada 2024 - ianuarie 2025. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, sunt cu 187.000 mai mulți șomeri, în condițiile în care în Germania sunt, în prezent, 2,9 milioane de persoane fără loc de muncă, relatează Euronews.com.m
În Germania, rata șomajului a ajuns la 6,4%, în creștere cu 0,4 puncte procentuale.
În această perioadă, mai mulți germani tind să rămână fără loc de muncă, deoarece multe dintre contractele pe perioadă determinată se încheie, iar locurile de muncă dependente de condițiile meteorologice se epuizează. Cu toate acestea, amploarea creșterii sezoniere ar putea avea legătură cu situația precară în care se află economia germană, afectată de o încetinire a producției și de o criză a productivității.
Infrastructura degradată, instabilitatea politică și birocrația excesivă se adaugă, de asemenea, la dificultățile Germaniei.
PIB-ul Germaniei s-a contractat cu 0,2 % în 2024, după o contracție de 0,3 % în 2023.
În februarie 2015, Germania s-a confruntat un nivel de record al șomajului, când 3,017 milioane de persoane au rămas fără loc de muncă.
Șomajul, posibilă temă de campanie pentru alegerile parlamentare
Cercetătorii asociației germane Ifo au evidențiat că „aproape toate ramurile industriale din Germania vor să își reducă numărul de angajați”.
Preocupările economice vor juca un rol important în contextul alegerilor parlamentare din Germania, programate la data de 23 februarie.
Politicienii vor să consolideze economia Germaniei pe fondul concurenței comerciale globale - în special din partea Chinei. De asemenea, tranziția spre energia din surse regenerabile și reducerea gradului de îndatorare se vor număra printre subiectele din dezbaterea referitoare la economie. Acest mecanism limitează cheltuielile publice din țară, permițând ca noile împrumuturi guvernamentale să depășească 0,35 % din PIB-ul structural numai în situații de urgență.
