Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, că lupta eficientă împotriva schimbărilor climatice "nu poate fi una solitară", arătând că instituţiile publice centrale trebuie să îşi asume un "rol de catalizator" în procesul de gestionare a efortului naţional de răspuns la schimbările climatice.
„Lupta eficientă împotriva schimbărilor climatice nu poate fi una solitară, ci presupune un demers comun şi o bună organizare şi coordonare. Din această perspectivă, instituţiile publice centrale trebuie să îşi asume un rol de catalizator în procesul de gestionare a efortului naţional de răspuns la schimbările climatice. Mobilizarea unui număr cât mai mare de actori societali devine astfel o prioritate. Fie că vorbim despre mediul academic, despre cercetare, ONG-uri, mediul de afaceri sau despre mass-media, avem nevoie de implicarea tuturor. Vă invit, aşadar, să găsim împreună cele mai bune soluţii pentru a limita impactul schimbărilor climatice şi pentru a oferi ţării noastre oportunitatea de a culege beneficiile tranziţiei climatice”, a spus şeful statului la lansarea în dezbatere publică a raportului "Limitarea schimbărilor climatice şi a impactului lor: o abordare integrată pentru România".
Şeful statului s-a declarat bucuros de interesul crescut manifestat de Guvern cu privire la politicile climatice.
„Sunt conştient că este un domeniu nou, în care România, aşa cum se întâmplă şi în alte ţări, se află încă în plin proces de a-şi forma experţii şi de a-şi dezvolta capacitatea instituţională. Cred că raportul lansat astăzi vă va fi util atât prin analiza consistentă realizată, cât mai ales prin măsurile concrete propuse pentru a răspunde provocărilor majore cu care ne confruntăm”, a afirmat Iohannis.
Președintele a precizat că țara noastră se confruntă cu provocări specifice, care au nevoie de un set complex de măsuri de adaptare pentru a diminua efectele caniculei, secetei, ale penuriei de apă.
„Concomitent, trebuie să avem în vedere şi partea de atenuare, prin punerea în aplicare de măsuri care reduc emisiile de gaze cu efect de seră şi poluarea pe care o generăm”, a spus preşedintele Iohannis.
Iohannis: „Există şi pericolul unei tranziţii dezordonate către o economie cu emisii reduse de gaze cu efect de seră”
Klaus Iohannis a amintit că tranziţia climatică reprezintă angajamentul ferm pe care UE şi l-a asumat, de a deveni o economie şi o societate neutre din punct de vedere climatic până în 2050, cu obiectivul intermediar de a reduce până în 2030 emisiile gazelor cu efect de seră cu cel puţin 55% faţă de nivelurile înregistrate în 1990.
„Pentru a evita riscul ca o astfel de tranziţie să fie una dezordonată, cu efecte negative profunde, sunt necesare o planificare mai bună şi coordonată, precum şi acţiuni timpurii din partea tuturor actorilor relevanţi din mediul public şi privat, motive în plus pentru a avea un plan şi o abordare integrate. Schimbările climatice generează provocări majore pentru societate, dar pot crea şi oportunităţi. Tranziţia pentru atingerea neutralităţii climatice aduce multiple beneficii, printre care: investiţii noi în cercetare-dezvoltare-inovare, dezvoltarea de noi ramuri economice mai puţin poluante, noi locuri de muncă, combaterea sărăciei energetice şi creşterea securităţii energetice prin reducerea dependenţei de importuri de energie. Toate acestea se adaugă la îmbunătăţirea sănătăţii ecosistemelor, dar şi la îmbunătăţirea sănătăţii publice”, a adăugat Iohannis.
Președintele României a precizat şi că în contextul geopolitic actual, marcat de războiul Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, decarbonizarea economiei şi trecerea accelerată la sursele de energie cu emisii reduse de dioxid de carbon, care să asigure securitatea energetică a României şi a Uniunii Europene, devin şi mai urgente.
Ministerul Mediului lucrează la revizuirea Strategiei Naţionale privind Schimbările Climatice pentru 2020-2030
De asemenea, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) lucrează la revizuirea Strategiei Naţionale privind Schimbările Climatice, pentru perioada 2020 - 2030, cu perspectiva anului 2050, a anunţat, joi, la evenimentul de lansare a raportului "Limitarea schimbărilor climatice şi a impactului lor: o abordare integrată pentru România", ministrul de resort, Barna Tanczos.
„Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor lucrează la revizuirea strategiei naţionale privind adaptări ale schimbărilor climatice pentru perioada 2020 - 2030, cu perspectiva anului 2050 şi la elaborarea unui nou plan de acţiune pentru implementarea acesteia în cadrul proiectului RoAdapt. În prezent, documentele au parcurs procedura de încadrare din punct de vedere al impactului de mediu, concluzia fiind că pot fi supuse procedurii de adoptare fără aviz de mediu. În paralel, ne aflăm într-un proces avansat de consultare interinstituţională la nivelul instituţiilor publice care au rol în implementarea de măsuri de adaptare. Imediat după aceea va urma consultarea publicului larg şi a tuturor actorilor interesaţi. Toate documentele vor fi postate pe site-ul MMAP”, a spus Tanczos.
