Portul Constanța intră acum în cursa pentru Coridorul de Mijloc, traseul care leagă Marea Neagră de regiunea Caspică. Rețeaua de transport care unește țările din Asia Centrală cu Europa a devenit, odată cu războiul din Ucraina, alternativa la căile ferate din Rusia. O linie de feribot, care leagă portul Constanța cu rețele logistice din regiunea Caspică, va fi operațională în câteva săptămâni.
Într-un an plin de provocări, cu un război aproape și zeci de milioane de tone de grâne blocate în Ucraina, Portul Constanța a devenit un nod maritim vital pentru legătura între Europa de Vest și Centrală cu Asia, Orientul Îndepărtat și Africa de Nord.
Record de mărfuri operate în Portul Constanța
Nepregătit din punct de vedere al infrastructurii, cu căi ferate nefuncționale și sute de vagoane abandonate pe șine, Portul Constanța părea sufocat de zecile de nave care ajungeau la noi să descarce. Operatorii au muncit la foc continuu și au reușit să exporte 10 milioane de tone de cereale de la vecinii ucraineni.
Grânele au ajuns în Egipt, Iordania, Filipine, Arabia Saudită, Sudan sau Tunisia, iar astfel Portul Constanța a ajuns să înregistreze un record istoric cu cea mai mare cantitate de mărfuri operată vreodată la noi – 75 de milioane de tone. Coridorul de Mijloc, care leagă țările europene fără ieșire la mare cu regiunea Transcaucaz, este acum o nouă provocare, cu alte milioane de tone de mărfuri.
Viorel Panait, operator portuar: "Milioanele de tone se derulează de către operatorii portuari care trăiesc deja într-un mediu hipercompetitiv. Sunt toți diferiți, dar este un punct care îi unește pe toți, vor să facă profit."
Patru curse pe lună pe linia Georgia-România
Un prim pas în conexiunea dintre Marea Neagră și Regiunea Caspică este linia de feribot care va lega Georgia de România, prin portul Constanța.
Shalva Tsakadze, operatorul georgian al liniei de feribot: "Într-o primă fază o să avem patru curse pe lună, Constanța – Poti, dar în viitor o să mai vedem, pentru că o singură navă nu este suficientă pentru această linie."
Nu doar cerealele ucrainene au fost exportate la capacitate maximă în ultimul an. Cantitățile de petrol comercializate, de exemplu, de către Kazahstan s-au triplat anul trecut, tot pe fondul conflictului din Ucraina.
"Anul trecut, comerțul între Kazahstan și România a fost de 2,6 miliarde de dolari, dar 95% fiind petrol. Și exporturile României către Kazahstan s-au triplat, anul trecut", a transmis Nurlan Abdalyiev, reprezentant al Ambasadei Kazahstan în România.
Impactul asupra economiei
Pentru autoritățile române, Cordidorul de Mijloc reprezintă colacul de salvare pentru dezvoltarea economiei.
Florin Spătaru, ministrul Economiei: "Este foarte important în acest moment când vorbim despre industrializare, când vorbim depre creșterea capacității de producție, să discutăm despre transport, despre Portul Constanța și porturile dunărene care reprezintă elementele strategice pentru dezvoltarea economică a României."
Gaidar Abdikerimov, secretar general al Coridorului de Mijloc: "În prezent, în Constanța și România ajung petrol și derivate din petrol. Pe locul doi este cărbunele extras din Kazahstan și Asia Centrală. Este foarte importantă pentru noi o nouă rută, o nouă fereastră, o nouă oportunitate."
Prin înființarea Coridorului de Mijloc, Constanța devine o verigă importantă între Asia Centrală și Europa Centrală și de Est, însă investițiile în infrastructura depășită și veche de decenii, inclusiv cea din Delta Dunării, rămân în continuare o provocare pentru autorități.
Laurențiu Mironescu, organizatorul Forum Marea Caspică – Marea Neagră: "Fluviul Dunărea care trebuie să asigure o navigabilitate crescută, dacă se poate 365 de zile pe an. La acest moment încă mai avem niște probleme legate de dragajul în special pe sectorul bulgăresc al Dunării."
Anul trecut, Portul Constanța a înregistrat un record istoric, cu cea mai mare cantitate de mărfuri operată vreodată la noi: 75 de milioane de tone de mărfuri. Este o cantitate în creștere cu aproape 15% față de anul 2021.
