Guvernul trebuie să rezolve, până la finalul anului, problema pensiilor speciale din România. Este o condiție în PNRR, iar neîndeplinirea ei va duce la blocarea banilor europeni pentru țara noastră. Majoritatea covârșitoare a pensiilor mari sunt în zona militară, dar miniștrii Apărării și Internelor nu vor să audă de recalcularea lor.
Coaliția a început deja să lucreze la o analiză privind pensiile speciale din România și a modului în care acestea ar putea fi reduse, astfel încât proiectul să nu fie declarat neconstituțional.
Potrivit angajamentului luat de Guvern în fața Comisiei Europene, prin PNRR, în România nu vor fi create categorii noi de pensii speciale, cele actuale trebuie raționalizate, adică reduse, și nicio pensie specială să nu depășească nivelul veniturilor din timpul activității.
„Ceea ce solicită Comisia Europeană prin toată corespondența și prin toate discuțiile pe care le-am avut este acest principiu al contributivităţii, care apare exclusiv în decizia de implementare a Planului Național de Redresare şi Reziliență”, spune Marcel Boloș, ministrul Fondurilor Europene.
În România, sunt peste 200.000 de pensii speciale în plată, al căror impact bugetar este de aproximativ 1% din PIB, adică depășește 12 miliarde de lei, pe an. Cele mai multe sunt în zona militară, însă miniștrii de resort, inclusiv premierul, se opun recalculării acestora pe baza principiului contributivității. Pensiile din sistemul militar totalizează aproximativ 800 de milioane de lei pe lună.
„Militarii, jandarmii, polițiștii și așa mai departe, sunt în timpul activității blocați în anumite activități, nu au dreptul să desfășoare afaceri, nu au dreptul să se asocieze și legiuitorul a considerat că la finalul carierei militarii beneficiază de o pensie ocupațională, pensie de serviciu, care nu este pe principiul contributivității, ci este pe un principiu stabilit de legiuitor, în cazul nostru: media ultimelor șase salarii”, spune Lucian Bode, ministrul Afacerilor Interne.
„Pe fond, trebuie limpezit conținutul jalonului și ceea ce avem noi la nivel național, în condițiile în care, subliniez, la nivel de Uniunea Europeană, lucrurile sunt tot la fel cu pensii de serviciu pentru anumite categorii de personal. Deci nu avem din acest punct de vedere o excepție. Nu suntem unici în Uniunea Europeană cu această problemă a pensiilor de serviciu sau pensii ocupaționale, indiferent ce denumire au”, adaugă Marcel Boloș, ministrul Fondurilor Europene.
„Nu vreau și o voi spune de câte ori voi avea ocazia, nu vreau ca în spatele carierei unor militari care beneficiază de pensie militară să se ascundă cei care, într-adevăr, au pensii speciale în România”, spune Lucian Bode, ministrul Afacerilor Interne.
Ministerul Finanțelor este așteptat să vină cu o analiză, în privința pensiilor speciale, până la finalul acestei luni. Apoi, în toamnă, liderii coaliției vor să introducă în dezbatere parlamentară un proiect de lege prin care să reducă aceste pensii.
„La momentul în care analizele, simulările și soluțiile vor fi finalizate le vom analiza în cadrul coaliției. Această analiză va fi prezentată coaliției în termenele propuse de premier”, a transmis Adrian Câciu, ministrul Finanțelor.
Potrivit deciziilor Curții Constituționale, toate pensiile din România care nu respectă principiul contributivității pot fi tăiate, cu condiția să nu se facă discriminări. Excepție fac pensiile magistraților și ale consilierilor de conturi care, potrivit CCR, sunt intangibile.
