Camera inferioară a parlamentului german (Bundestag) a început joi să dezbată două moțiuni care urmăresc scoaterea în afara legii a partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), care au însă slabe șanse de succes, cu patru săptămâni înainte de alegerile parlamentare anticipate, și riscă mai degrabă să crească popularitatea acestei formațiuni politice înaintea unui scrutin cu emoții pentru partidele pro-europene, relatează agenția EFE și publicația Politico.eu.
Prima dintre cele două moțiuni a fost depusă în septembrie de un grup de 113 parlamentari din toate partidele progresiste aliniate politicii Bruxellesului, inclusiv social-democrații cancelarului Olaf Scholz, Verzii, conservatorii din Uniunea Creștin-Democrată - Uniunea Creștin-Socială (CDU-CSU) și Stânga (Die Linke).
Documentul solicită Curții Constituționale să inițieze procedura de scoatere în afara legii a partidului AfD pe motiv de neconstituționalitate și să-i confiște bunurile sau, dacă nu-l declară ilegal, măcar să-i retragă finanțarea de la stat.
„Suntem convinși că AfD nu este doar un partid puțin de dreapta, ci că sunt dușmani ai Constituției noastre, dușmani ai democrației noastre, dușmani ai oamenilor”, a motivat unul dintre inițiatorii moțiunii, conservatorul Marco Wanderwitz, care a amintit că serviciile secrete germane consideră acest partid ca fiind suspectat de extremism de dreapta.
La rândul ei, social-democrata Carmen Wegge a susținut că democrația este amenințată de AfD și că trebuie luate rapid măsuri contra acestei formațiuni suveraniste ostile Bruxellesului.
Dar nu toți parlamentarii germani împărtășesc opinia adepților interzicerii AfD. Este de pildă cazul liberalului Konstantin Kuhle, care a avertizat că adoptarea moțiunii ar 'închide discuția' cu toți cetățenii care votează pentru AfD din preocupări „legitime”, lucru pe care partidele democratice nu și-l pot permite, întrucât nu ar face altceva decât să consolideze sprijinul popular pentru acest partid.
O a doua moțiune, depusă de 43 de deputați din partidul Verzilor, formațiunea șefei diplomației, Annalena Baerbock, solicită Bundestag-ului să ceară o opinie de expertiză cu privire la perspectivele de succes ale unei proceduri de interzicere a AfD, înainte ca dosarul să fie trimis Curții Constituționale, instanță ce are ultimul cuvânt asupra unei eventuale scoateri a partidului în afara legii, un proces care necesită timp și este improbabil să poată fi încheiat până la alegerile anticipate din 23 februarie.
De partea sa, candidata formațiunii de extremă dreapta pentru postul de cancelar, Alice Weidel, a spus că „îndemnurile de interzicere a AfD sunt total absurde și ilustrează mentalitatea anti-democratică a acelora care fac astfel de cereri”.
AfD, pe locul doi în sondajele de opinie
Potrivit sondajelor, blocul conservator CDU-CSU ar urma să câștige scrutinul cu un procent de 29-30%, AfD este cotat pe locul doi, cu 20-23%, și social-democrații lui Scholz, pe locul trei, cu 15-16%.
Deși conservatorii au primit miercuri sprijinul AfD pentru a obține în Bundestag adoptarea unei moțiuni ce propune măsuri drastice împotriva migrației ilegale, este de așteptat ca după alegeri blocul CDU-CSU să se alieze cu alte partide mainstream pentru a respecta așa-numitul „cordon sanitar” menit să izoleze partidele naționaliste ca Alternativa pentru Germania (AfD) sau formațiunea de stânga Alianța Sahra Wagenknecht (BSW).
