La Paris s-a terminat a treia reuniune a așa-numitei Coaliții a Bunăvoinței, la care au participat zeci de stat și de guverne, inclusiv președintele interimar al României, Ilie Bolojan. Ajutorul financiar și militar cerut de președintele Volodimir Zelenski a fost principalul subiect discutat.
Zelenski: Macron și Starmer, desemnați să reprezinte Europa în negocieri
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat joi că reuniunea de la Paris a aliaților Kievului a servit la desemnarea președintelui francez, Emmanuel Macron, și a premierului britanic, Keir Starmer, ca reprezentanți ai Europei pentru posibile discuții de pace privind războiul cu Rusia, transmite EFE.
„Astăzi, noi toți cei din Europa am convenit că Europa va fi reprezentată de Franța și Regatul Unit. Macron și Starmer. Cred că și acest lucru este important. Este o poziție clară și dorim să transmitem acest semnal tuturor celorlalți parteneri și cu siguranță Statelor Unite”, a declarat Zelenski, care a insistat asupra necesității ca Europa să fie reprezentată la masa negocierilor cu Rusia.
Zelenski a spus că regretă faptul că există încă „multe întrebări” și „puține răspunsuri” cu privire la posibila desfășurare a unui contingent european pe teritoriul ucrainean, anunțată de Macron pentru a monitoriza o posibilă încetare a focului cu Rusia.
De asemenea, într-o conferință de presă la Paris, președintele ucrainean a îndemnat Occidentul să împiedice orice ridicare a sancțiunilor împotriva Rusiei, așa cum cere Moscova în vederea unui armistițiu în Marea Neagră, afirmând că aceasta ar trimite 'semnale foarte periculoase'.
„După semnalele pe care le-am auzit (...) din Arabia Saudită pe tema sancțiunilor, a posibilei ridicări a sancțiunilor... Acestea sunt semnale foarte periculoase”, a spus Zelenski, citat de AFP.
Meloni: Statele Unite ar trebui să participe la următoarea reuniune
Statele Unite ar trebui să participe la următoarea reuniune a coaliției țărilor care sprijină Kievul, a declarat premierul italian, Giorgia Meloni, după participarea la summitul de la Paris privind pacea și securitatea în Ucraina, găzduit de președintele Emmanuel Macron, relatează ANSA.
Acum este important să putem extinde încetarea parțială a focului la infrastructura civilă, cum ar fi școlile și spitalele, cu scopul de a ajunge la o încetare totală a focului, a declarat ea în timpul summitului, potrivit biroului său.
Prim-ministrul Italiei a reiterat că nu este prevăzută nicio participare națională la o eventuală forță militară la sol.
Meloni a subliniat importanța continuării colaborării cu Statele Unite pentru a pune capăt conflictului și a ajunge la o pace care să asigure suveranitatea și securitatea Ucrainei, sperând în implicarea unei delegații americane la următoarea reuniune de coordonare.
Summitul „coaliției volutarilor”, după cum s-a exprimat Emmanuel Macron, a durat mai mult de trei ore la Palatul Elysee. Scopul summitului a fost de a afirma poziția Ucrainei și a susținătorilor săi, în timp ce rușii și americanii vorbesc direct între ei, și de a „finaliza” „garanțiile de securitate” pentru ucraineni în cazul unei păci ipotetice, relatează AFP.
Participanții au votat în unanimitate împotriva oricărei ridicări a sancțiunilor impuse Rusiei, în timp ce Franța și Regatul Unit sunt pregătite să desfășoare trupe în Ucraina ca „garanție de securitate”.
Propunerea franco-britanică de a desfășura contingente europene în Ucraina 'nu întrunește o aprobare unanimă', a recunoscut președintele francez, care a promis totuși că va exista „o forță de reasigurare din mai multe țări europene” în caz de pace și că aceasta nu va afecta securitatea flancului estic al NATO.
Printre liderii țărilor Uniunii Europene și/sau NATO prezenți s-au numărat cancelarul german în exercițiu, Olaf Scholz, prim-ministrul polonez, Donald Tusk, și vicepreședintele turc Cevdet Yilmaz.
Von der Leyen: Sancțiunile împotriva Rusiei trebuie menținute
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat joi, după ce a participat la un summit la Paris care a reunit 31 de țări care doresc să participe la garanții de securitate pentru Ucraina, că „a devenit foarte clar” că sancțiunile împotriva Rusiei trebuie menținute, transmite EFE.
„Trebuie să menținem presiunea asupra Rusiei. A fost foarte clar că sancțiunile rămân în vigoare. Ceea ce ne dorim este un acord de pace just și durabil. Acesta este obiectivul”, a declarat Von der Leyen într-un videoclip postat pe social media.
Starmer și Zelenski au făcut o scurtă declarație comună
Keir Starmer, premierul Marii Britanii: „Rusia joacă jocuri, încearcă să întârzie armistițiul. Trebuie să aducem Ucraina într-o poziție de forță. Acum nu e momentul pentru a ridica sancțiunilor, e chiar opusul. Am discutat despre cum putem crește sancțiunile pentru a susține inițiativele și SUA pentru a pune mai multă presiune asupra Rusiei. În acest grup am discutat și planurile pentru a asigura coaliția celor dornici cu planuri militare atât pe mare, cât și în aer sau pe teren. Avem o susținere puternică. Ceea ce a rezultat din această întâlnire este că multe țări rezistă și susțin în continuare Ucraina în acest moment crucial, oricât de mult durează. Volodimir, aveți susținerea noastră de la toți participanții, pentru oricât timp e nevoie."
Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei: "Multumim Franței pentru că a organizat această întâlnire, conducerea francezi și cei din SUA. Keir, ați spus că ce este important este să nu se ridice sancțiunile până când Rusia nu oprește războiul și cred că mai multă presiune este necesară, mai multe pachete de sancțiuni. Al doilea aspect este noul pachet de ajutorare a Ucrainei. Și alți lideri iau în calcul aceste pachete, au primit proiectele. Vrem o voce comună pentru a ne opune Rusiei și susțin că toată lumea a înțeles că Rusia nu își dorește pacea. Și vrem garanții de securitate în următoarele săptămâni și zile, asta e foarte important nu foar pentru astăzi, ci pentru viitorul nostru."
Zeci de șefi de stat și de Guvern, prezenți la summitul „coaliției celor dispuși”
Emmanuel Macron, președintele Franței
Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei
Olaf Scholz, cancelarul Germaniei
Bart de Wever, premierul Belgiei
Rossen Jeliazkov, premierul Bulgariei
Nikos Christodoulídis, președintele Ciprului
Andrej Plenković, premierul Croației
Mette Frederiksen, premierul Danemarcei
Pedro Sanchez, premierul Spaniei
Kristen Michal, premierul Estoniei
Alexander Stubb, președintele Finlandei
Kyriakos Mitsotákis, premierul Greciei
Giorgia Meloni, premierul Italiei
Micheál Martin, premierul Irlandei
Kristrún Frostadótir, premierul Islandei
Evika Silina, premierul Letoniei
Gitanas Nauseda, președintele Lituaniei
Luc Frieden, premierul Luxemburgului
Jonas Gahr Støre, premierul Norvegiei
Dick Schoof, premierul Țărilor de Jos
Donald Tusk, premierul Poloniei
Luis Montenegro, premierul Portugaliei
Ilie Bolojan, președintele interimar al României
Keir Starmer, premierul Marii Britanii
Robert Golob, premierul Sloveniei
Ulf Kristersson, premierul Suediei
Petr Fiala, premierul Cehiei
Reprezentanți ai instituțiilor europene și organizațiilor internaționale
Antonio Costa, președintele Consiliului European
Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene
Mark Rutte, secretarul general al NATO
Cevdet Yilmaz, vicepreședintele Turciei
Ambasadori
Lynette Wood, ambasadoarea Australiei în Franța
Stephane Dion, ambasadorul Canadei în Franța
Bolojan ia parte la „coaliția celor dispuși”, un summit privind securitatea în Ucraina. Reuniunea este programată să înceapă la ora 10:25 (ora României).
După reuniunea Consiliului European de la Bruxelles, organizată săptămâna trecută, preşedintele interimar a fost întrebat despre principalul scop la summitului de la Paris.
„Cel puţin în perioada următoare, vor continua discuţiile legate de acest plan pe care Europa îl susţine pentru a-şi consolida apărarea, inclusiv pentru a susţine ca, după încetarea focului în Ucraina, la care sperăm să se ajungă cât mai repede, să existe nişte condiţii asiguratorii, pentru a avea o securitate care să fie asigurată pentru Ucraina. Şi, deci, România, chiar dacă, aşa cum am mai spus, nu vom trimite sub nicio formă trupe în Ucraina, va participa la aceste discuţii, atât cele tehnice, care ţin de zona militară, pentru că aceste aspecte care ţin de planificări, de strategii, şi care tranzitează, de exemplu, în România, au nevoie de datele respective, pentru ca Statul Major să fie informat cu ceea ce se are în vedere. Şi vom participa la aceste discuţii, aşa am convenit şi asta este poziţia noastră”, a declarat Bolojan pe 20 martie, potrivit Agerpres.
România continuă sprijinul pentru Ucraina
De asemenea, Ilie Bolojan a participat pe 15 martie la reuniunea în format de videoconferinţă convocată de premierul britanic, Keir Starmer, unde a subliniat angajamentul României de a continua sprijinul pentru Ucraina şi pentru eforturile de asigurare a unei păci durabile şi corecte.
„Coordonarea noastră strânsă în acest proces rămâne esenţială. Am subliniat angajamentul României de a continua sprijinul pentru Ucraina şi pentru eforturile de asigurare a unei păci durabile şi corecte. O încetare necondiţionată a focului este un prim pas către acest obiectiv, iar Ucraina trebuie să fie de acord cu aceasta”, a precizat Ilie Bolojan, pe platforma X, după reuniune.
