Prezent la sumitul de la Paris, Ilie Bolojan a vorbit despre concluziile la care au ajuns liderii din Uniunea Europeană, alături de cei ai țărilor dornice să ajute Ucraina în războiul cu Rusia.
Una dintre prblemele abordate a fost cea a trimiterii de trupe europene de menținere a păcii, în cazul în care se va ajunge la așa ceva. Președintele a reiterat faptul că România nu va trimite niciun militar în Ucraina, însă a precizat că a discutat cu marii lideri cum și unde ar putea fi dispuși militarii care ar urma să asigure menținerea păcii.
Ilie Bolojan a spus unde ar putea fi amplasate forțele de menținere a păcii în Ucraina
Ilie Bolojan, președintele interimar al României: „S-a discutat și despre forțele de garantare a păcii. Așa cum am mai spus, România nu va trimite niciun militar român în Ucraina. Dar într-o situație ipotetică în care se ajunge la un acord de pace, s-a discutat despre posibilitatea unei analize privind forțele care ar putea să asigure o astfel de garanție.
Aceste forțe nu ar ajunge sub nicio formă în zona liniei de front. Ele ar putea fi localizate fie pe flancul de est, fie la o distanță mare de front, pe teritoriul Ucrainei. Și tranzitarea acestor forțe nu se va putea face decât și prin România. Din acest punct de vedere, vom participa, ca țară-hub, la aceste discuții, astfel încât Statul Major să știe care ar putea fi aceste planuri ca să fim pregătiți cu partea de infrastructură și logistică. (...)
Dacă s-ar pune problema, după un acord de pace, să se asigure astfel de forțe de descurajare, ele nu ar putea să acționeze decât sub un mandat internațional de tip ONU și abia atunci se vor discuta aceste aspecte. Dar nu s-a clarificat acum această chestiune, nefiind în apropierea păcii.
Cea mai sigură forță de garantare a păcii e ca Ucraina să rămână cu o armată puternică, capabilă să facă față unui posibil conflict. În felul acesta, militarii europeni nu vor ajunge să intre într-un posibil conflict.”
În acest context, având în vedere reticența americanilor de a mai contribui prea mult la acest aspect al securității Ucrainei, liderii europeni sunt conștienți că Europa trebuie să facă față singură unei potențiale agresiuni rusești. Subiectul a fost întărit și acum, deși se tot discută de două luni.
În acest sens, Ilie Bolojan a dezvăluit că ar urma să fie creat un grup de lucru privind monitorizarea respectării unui potențial armistițiu, iar partea interesantă este o eventuală colaborare cu Turcia, care ar putea da mare greutate acestui deziderat al europenilor. În plus, există și discuții privitoare la o colaborare și cu Bulgaria, dar și cu Turcia, pe partea de deminare.
Ilie Bolojan, președintele interimar al României: „Primul punct abordat e acordul de încetare a focului de 30 de zile la Marea Neagră. Țările prezente salută acest acord, dar constatăm că Ucraina a dorit extinderea nu doar la Marea Neagră, ci și terestru și aerian. Din păcate, nu s-a ajuns la un astfel de acord, Rusia nu a acceptat aceste condiții. Am convenit să menținem sprijinul pentru Ucraina și întărirea flancului estic.
În ceea ce privește monitorizarea armistițiului de 30 de zile la care s-a ajuns, urmează să se formeze un gup de lucru pentru monitorizarea respectării acestei înțelegeri. Pentru că e vorba de zona Mării Negre, una strategică pentru România, unde avem investiții importante și unde o bună parte din exporturile noastre se fac prin Marea Neagră, România va participa la acest grup de lucru prin infrastructura pe care o are: radare, drone, poliția aeriană, dar și colaborarea cu Turcia și Bulgaria pe partea de deminare. Vom colabora să fie respectat acest acord, pentru o zonă sigură la Marea Neagră, care garantează navigația pentru toate navele este un un lucru bun pentru comerțul acestei zone.
Un punct important a fost continuarea susținerii sprijinului pentru Ucraina și pentru întărirea flancului estic. România are un interes strategic să susțină în continuare Ucraina, pentru că, fără susținere, există riscul de cădere a frontului. Orice fel de situație în care Ucraina are o cădere, ar însemna complicații și o înaintare spre zona de vest pe care Europa și România nu o doresc. Ajutoarele vor fi asigurate în continuare.
Un alt punct a fost coordonarea, împreună cu SUA, în problemele care țin de asigurarea păcii în Ucraina. Asta înseamnă că această coordonare ține atât de ceea ce se întâmplă până la ajungerea la un acord de pace, menținerea sancțiunilor, pe care țările prezente astăzi doresc să o mențină în continuare ca factor de descurajare a Rusiei. De asemenea, măsurile post-ajungere la un acord, în așa fel încât să existe garanții suficient de puternice pentru ca acest acord să nu fie doar o fază temporară între două războaie, ci o pace robustă care asigură atât Ucraina, cât și Europa."
- La summitul de la Paris au participat 31 de state și reprezentanții NATO și UE.
